'Cea mai mare parte a scaderilor a fost recuperata in termeni year-to-date' - 21 iulie 2020
Crăciun: "Pe ultimele 12 luni performanţa fondurilor Pilon II e undeva între 3 şi 5%". Cea mai mare parte a scăderilor fondurilor de pensii private Pilon II, cauzată de pandemie, a fost recuperată, iar randamentul year-to- date în industria fondurilor de pensii este în jur de 0% în momentul de faţă, a precizat, ieri, Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), într-o intervenţie la Digi24. Crăciun este şi preşedintele şi directorul general al BCR Pensii, administrator de fond ce gestiona la 30 iunie active în valoare de 4,5 miliarde de lei din care 811 milioane de lei investiţii valoarea portofoliului de acţiuni de la bursa locală. Crăciun a afirmat: "Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat pe parcursul anului 2020, în momentul de faţă cea mai mare parte a scăderilor a fost recuperată. În momentul de faţă randamentul de la începutul anului (şi) până acum în industrie este în jur de 0%, deci cu alte cuvinte căderile au fost recuperate, iar dacă ne uităm pe ultimele 12 luni şi vorbesc aici de ce se vedea la sfârşitul lunii iunie, deci pe ultimele 12 luni performanţa e undeva între 3 şi 5%".Fondurile de pensii private obligatorii Pilon II sunt cel mai mare investitori instituţional de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) cu un portofoliu a cărui valoare cumulată se ridică la 30 iunie la 12,66 miliarde de lei, valoare aproximativ egală cu cea din 28 februarie, dinaintea scăderilor masive generate de pandemia Covid-19, respectiv 12,69 miliarde de lei. Fondurile de pensii Pilon II au înregistrat o scădere a activelor nete de aproape 3 miliarde de lei în luna martie din cauza căderii burselor, activele nete însumate ale celor şapte fonduri de pensii situându-se la finele lui martie la 60,14 miliarde lei faţă de 62,82 miliarde lei la finele lui februarie şi 63,01 miliarde lei la 31 ianuarie. La finalul lunii iunie, activele nete ale fondurilor Pilon II se ridicau la aproximativ 65,94 miliarde de lei. "Cea mai mare parte a banilor este plasată în titluri de stat româneşti, aşa a fost gândit sistemul de către cei care au elaborat cadrul legislativ, şi-au dorit nişte fonduri de pensii cu profil de risc mai degrabă scăzut. A doua clasă de active sunt acţiunile, în jur de 20%, care sunt active cu un profil de risc mai ridicat dar care dau şi randamente mai bune. Pentru a face managementul riscului, investiţiile sunt în foarte mulţi emitenţi, ceea ce face ca în momentul în care unul dintre ei nu dă rezultatele aşteptate, şi aici putem include şi Wirecard-ul, există mulţi alţii care performează şi compensează eventualele pierderi pe care le avem pe un emitent la un moment dat. Cheia succesului este diversificarea în cât mai mulţi emitenţi şi active", a mai explicat Crăciun. Ca pondere în total active valoarea investiţiilor de la bursă nu şi-a revenit însă la valoarea pre-pandemie - probabil în contextul incertitudinilor foarte ridicate fondurile au amânat achiziiţii de acţiuni - astfel că la finele lunii iunie portofoliul de deţineri la bursă al fondurilor Pilon II avea o pondere în activul net cumulat de 19,20% faţă de 20,20% la finele lunii februarie. La fondurile Pilon II intră în fiecare lună contribuţii de la 7,5 milioane de salariaţi. Contribuţia lunară medie a participanţilor este de 199,76 lei, iar valoarea medie a unui cont la 31 martie era de 8,114 lei, potrivit datelor ASF. Câştigul net obţinut din investiţii în 2019 de cele 7 fonduri de pensii Pilon II s-a ridicat la 1,1 miliarde de euro, respectiv un randament mediu de 11,8%, aceasta fiind cea mai bună performanţă din ultimii nouă ani pentru cei şapte administratori, randament venit pe fondul evoluţiilor peste aşteptări ale Bursei de Valori Bucureşti în anul anterior. La finele lunii iunie, cele aproape 66 de miliarde ale fondurilor de pensii private obligatorii erau plasate în felul următor: 43,29 miliarde lei (65,63% din active) în titluri de stat, 12,66 miliarde lei (19,20%) în acţiuni, 3,51 miliarde lei (5,33%) în obligaţiuni corporatiste (scădere de la 4,31 miliarde la 30 aprilie 2020 - 6,98%), 2,64 lei miliarde lei (4,01%) în depozite bancare, 1,98 miliarde lei (3,01%) în titluri de participare la fonduri mutuale, 1,46 miliarde lei (2,22%) în obligaţiuni ale organismelor străine internaţionale, 181 milioane de lei (0,28%) în obligaţiuni municipale şi 79 milioane lei în fonduri de mărfuri şi metale preţioase.