(BVB) - Norocul polonezului sau ghinionul romanesc? - 03 decembrie 2013

In ultimele trei luni, de cand Bursa are o noua conducere, in piata romaneasca operatiunile de piata s-au derulat cu o frecventa nemaiintalnita. Ludwik Sobolewski, directorul general al BVB, spune ca un astfel de noroc am putea avea si in 2014, dar acesta se poate transforma in ghinion daca Bursa nu face ce depinde de ea. Eliminarea barierelor inutile pentru fluxurile de capital reprezinta principala provocare in acest moment. Directorul general al Bursei de Valori Bucuresti, Ludwik Sobolewski, poate fi considerat un om norocos. De cand a preluat conducerea executiva a (BVB), statul a derulat doua oferte publice la Nuclearelectrica (SNN) si Romgaz (SNG) - care reprezinta promisiuni de aproape un deceniu - intr-o cadenta nemaivazuta pe piata de capital romaneasca, iar la aceasta putem adauga si listarea emisiunii de obligatiuni a Raiffeisen Bank la inceputul lunii august.Intr-un interviu pentru Curierul National, Sobolewski, sef al Bursei din Varsovia in perioada 2006-2013, spune ca un astfel de "noroc" poate veni pentru piata de capital si in 2014, prin listarile Hidroelectrica si Electrica, insa piata trebuie sa se pregateasca pentru a primi si a folosi noua "marfa" la intregul potential. Declinul tranzactiilor pe actiunile Romgaz, de care conducerea executiva de la BVB nu este multumita, avertizeaza ca norocul se poate transforma lesne in ghinion, daca piata nu faciliteaza accesul in piata al investitorilor care sa ridice lichiditatea noilor emitenti.Sobolewski are sentimentul de urgenta legat de rezolvarea unor probleme care tin in primul rand de eliminarea obstacolelor ce nu ar fi trebuit sa existe niciodata in piata de capital romaneasca, tocmai pentru ca listarile de anul viitor sa aduca beneficii veritabile. In acest efort, polonezul instalat in aceasta vara la carma BVB mizeaza pe ajutorul comunitatii investitionale din Romania. El ne-a declarat ca daca in ceea ce priveste marimea pietei si parametrii de tranzactionare de pe Bursa lucrurile stau chiar mai prost decat a anticipat, in schimb este mult mai bine in ceea ce priveste potentialii aliati pe care i-a gasit pentru a transforma in bine piata locala de capital. Chiar daca perspectiva continuarii programului de privatizari prin intermediul pietei de capital creeaza premise favorabile pentru anul 2014, Bursa are inca multe de facut pentru a recupera decalaje pe care nu le are numai fata de alte piete din lume, dar si fata de celelalte domenii din Romania. Conducerea executiva a BVB se arata a fi constienta de punctul de plecare modest in incercarea de dezvoltare a pietei. La intalnirea pe care am avut-o cu directorul general al Bursei de la Bucuresti, Ludwik Sobolewski, am gasit un om preocupat, in cautare de raspunsuri, si care priveste piata cu ceea ce se numeste "onestitate intelectuala", adica refuzul de a se minti pe sine.Este foarte important sa avem un diagnostic in care sa nu infrumusetam realitatea, spune Sobolewski subliniind importanta unei cunoasteri severe, riguroase a situatiei reale in care se afla piata de capital pentru a gasi si instrumentele adecvate in vederea schimbarilor necesare. Perspectiva sa asupra pietei s-a schimbat intrucatva din vara, de la preluarea mandatului, in sensul ca mai stringenta decat elaborarea unei strategii sofisticate este indepartarea unor bariere inutile in calea fluxurilor de capital si care franeaza dezvoltarea pietei.De existenta acestor obstacole se leaga nu numai absenta lichiditatii, dar aceasta atrage si alte consecinte, cum ar fi multiplii scazuti sau existenta discounturilor fata de valoarea activelor nete. Procedurile greoaie pentru ca investitorii straini sa se inregistreze ca agenti fiscali in Romania, dificultati in exercitarea drepturilor in Adunarile Generale ale Actionarilor si unele reglementari neobisnuite micsoreaza accesibilitatea pietei influentand in sens negativ dezvoltarea acesteia. Piata nu ar mai trebui sa tolereze aceste "lucruri bizare", zice Sobolewski, care si-ar dori pentru investitori un acces cel putin la fel de lin precum l-a avut el personal pentru a indeplini formalitatile necesare spre a putea munci in Romania.Cererea si oferta, doua probleme intr-una singuraFara aceste schimbari care sa permita accesul unor noi categorii de investitori, piata ar ramane nelichida si s-ar impotmoli in cercul vicios in care jucatorii nu vin pentru ca nu este lichiditate, iar volumele de tranzactionare nu cresc tocmai pentru ca nu sunt investitori. L-am intrebat pe Ludwik Sobolewski care este cea mai mare problema a pietei de capital: cererea sau oferta. "Ambele", ne-a raspuns acesta, punctand ca cele doua impedimente se alimenteaza unul pe altul. Capitalul autohton este foarte mic, investitorii institutionali romani avand la dispozitie doar cateva miliarde de euro pentru a cumpara active. Interesul investitorilor individuali, asa cum a aratat el dupa oferta Romgaz la care au participat doar 10.000 de persoane, nu se arata momentan a fi foarte ridicat. De asemenea, accesibilitatea restransa cauzata de barierele de ordin tehnic limiteaza patrunderea pe BVB a capitalurilor externe.In ceea ce priveste majorarea ofertei, conducerea Bursei mizeaza pe patru directii: majorarea free-float-ului companiilor deja listate la Bucuresti, privatizarile prin intermediul ofertelor publice, vanzarea prin piata de capital a activelor detinute de Fondul Proprietatea si accesarea pietei de catre companiile private. Preocuparea principala a lui Sobolewski este aceea de a crea conditii de acces in piata astfel incat la lansarea IPO-urilor sa existe investitorii care sa asigure succesul ofertelor si sa confere ulterior lichiditatea in piata secundara.Avem nevoie de lichiditate si investitori ca de aer. O temere exprimata deschis este aceea ca volumele de tranzactionare ar putea cunoaste un declin marcand intrarea in uitare a noi emitenti, iar exemplul cel mai nou in acest sens este listarea Romgaz (SNG), de a carei lichiditate Sobolewski nu este multumit. "La urmatoarea privatizare va trebui sa fim mult mai norocosi", ne-a declarat acesta. Venirea actiunii producatorului de gaze la cota BVB a fost un astfel de "noroc" pentru piata de capital de care, insa, aceasta nu a stiut sa profite cu adevarat. Mai mult decat atat, permanentizarea realitatii ca emitentii listati pe piata romaneasca devin nelichizi se poate transforma intr-un veritabil ghinion, pe masura ce s-ar consolida in randul investitorilor perceptia ca la Bucuresti actiunile nu pot fi lichide.Piata de capital arata ca un cuptor imens in care avem lemne, avem scanteile initiale, dar lipseste aerul pentru ca focul sa se mentina. Lichiditatea adusa de participarea unor categorii diversificate de investitori ar trebui sa reprezinte aerul de care avem nevoie pentru a tine aprins focul pe Bursa.Sobolewski nu dezarmeaza si spune ca putem schimba lucrurile in bine mai ales prin eliminarea obstacolelor existente si care intarzie sau impiedica patrunderea in piata a unei game diversificate de investitori. In acest sens, el nu este de acord ca Romania ar trebui sa isi faca un obicei din a lista alternativ la Londra, prin intermediul certificatelor de depozit (GDR), a unor pachete de actiuni la societatile pe care statul le aduce la cota BVB. Daca aspiram la un model al tarilor dezvoltate, cu piete de capital consolidate, nu ar trebui sa permanentizam aceasta practica - inaugurata in cazul Romgaz - specifica unor tari sarace, care nu sunt capabile sa isi administreze problemele legate de infrastructura sistemului financiar.Trei luni de cautariIn primele trei luni in Romania, activitatea noului director general al Bursei de la Bucuresti s-a concentrat in trei directii: intalniri cu oamenii (personalul Bursei, un cerc apropiat de piata de capital, dar si un al treilea cerc format din oameni din administratie, jurnalisti etc.), acumularea de informatii despre piata (cum este structurata, avantajele de care dispun, mecanismele de functionare) si comunicarea cu investitori si intermediari din afara Romaniei, proces care a inceput inca dinainte de venirea la Bucuresti (intalniri la New York, Washington, Viena, Stockholm).Cel mai important lucru pe care l-a descoperit Sobolewski in Romania este existenta unei comunitati a pietei locale de capital, un avantaj pe care considera ca se poate baza.Cum vindecam sindromul capitalismului fara Bursa? L-am intrebat pe cel care a condus Bursa de la Varsovia vreme de mai bine de sapte ani care este cea mai mare provocare pentru el in ceea ce priveste proiectul de dezvoltare a pietei romanesti si cu ce este foarte diferit de cel din Polonia. Raspunsul a fost aproape fara ezitare: in vreme ce in cazul polonez Bursa a evoluat intr-un tandem coerent cu noua economie capitalista in curs de formare, in Romania, BVB, mult ramasa in urma fata de alte segmente ale societatii, trebuie sa faca un efort de recuperare consistent.Este mai dificil? Aparent, da. In Polonia a fost evolutie organica si politicienii au ajutat de fiecare data atunci cand profesionistii din piata au facut solicitari de schimbari de legislatie si reglementare pentru dezvoltarea pietei. De asemenea, mediul economic a lucrat intr-o realitate in care era de neconceput ca nu ar exista Bursa. Prin contrast, capitalismul romanesc s-a construit fara Bursa. Antreprenorii de aici vad, in consecinta, lucrurile dintr-o alta perspectiva. Ei inca nu percep piata de capital ca un instrument necesar pentru bunul mers al economiei. Guvernul devine din ce in ce mai convins ca are nevoie de Bursa si o infrastructura financiara pentru obiectivul unei tari dezvoltate, insa inca va ramane o provocare pentru a le explica oamenilor de afaceri de ce este importanta utilizarea acestui instrument care ofera acces la banii investitorilor. Sobolewski spune ca nu este de acord cu antreprenorii romani care afirma ca nu este nevoie de Bursa si ca este increzator ca ii va convinge de utilitatea acesteia.