(EBS): Indicele BET mai poate castiga 10%-15% pana la sfarsitul anului - 17 mai 2011

Listarea Fondului Proprietatea la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a dat un motiv in plus oficialilor sa promoveze piata de capital au­tohtona in randul strainilor. Lichi­ditatea scazuta si lipsa unui free-float ri­dicat raman in continuare cele mai mari probleme ale bursei autohtone. Analistii Erste Bank au estimat ca pana la sfarsitul acestui an indicele BET ar mai putea cres­te cu 10%-15%, majorare care poate fi sustinuta, fundamental, de imbunatatirea rezultatelor companiilor listate. Fondul Proprietatea este de departe cel mai important emitent de la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), fiind singurul care poate depasi valoarea medie zilnica a tranzactiilor de 1 milion de euro. Potrivit unui raport de analiza realizat de Erste Group Research, valoarea medie a lichi­ditatii zilnice pentru ultimele cinci se­dinte a fost de 3,47 milioane de euro pen­tru Fondul Proprietatea, urmata de SIF Oltenia (0,78 milioane de euro) si SIF Muntenia (0,72 milioane de euro). Pentru o perioada de 90 de sedinte bursiere, to­pul este condus de BRD, cu o medie zil­nica de 1,8 milioane de euro, dar aceas­ta valoare a fost ridicata de iesirea BERD din actionariatul BRD. T3 si T4 vor fi mai bune decat T1 Potrivit analizei Erste Group, Bursa ar putea creste in acest an cu 10%-15%, poten­tialul fiind calculat pe baza estimarilor privind corelatia dintre creditul neguver­namental, cursul de schimb leu/euro si randamentul obligatiunilor de stat in euro pe termen de 10 ani. „Avem trei va­ria­bile independente: creditul neguver­namental, exprimat in lei, care masoara identitatea sau dinamica activitatii eco­nomice, cursul de schimb surprinde in­clusiv interesul investitorilor straini pentru activele romanesti si perceptia asupra riscurilor asociate investitiilor in Roma­nia, iar randamentul obligatiunilor guver­namentale exprima perceptia asupra ris­-cului de tara”, a declarat Mihai Caruntu, seful Departamentului de Cercetare Piete de Capital al BCR. Potrivit simularilor realizate de ana­listii Erste, piata locala de capital are un potential de crestere cu­prins intre 10% si 30% pentru acest an daca soldul creditului neguvernamental ar avansa cu 5%-10% fata de nivelul de anul trecut, cursul ar evolua intre 4 si 4,1 lei/euro, iar ran­damentul obli­gatiunilor guverna­mentale s-ar men­tine la acelasi nivel. In conditiile in care deja indicele BET a avansat cu 9% in acest an, o crestere de inca 10% pana la sfarsitul anului ar fi sustenabila, intrucat evolutia pietei de capital in primele luni ale anului a anticipat o mare parte din informatia cu privire la iesirea din rece­siune, a explicat Mihai Caruntu. Lucian Anghel, economistul-sef al BCR, considera ca in a doua jumatate a anului economia va evolua mai bine decat in primele trei luni, pornind de la datele privind cresterea economica din primul trimestru si estimarile privind accelerarea investitiilor. „Daca inainte de publicarea datelor oficiale despre cresterea econo­mi­ca estimarea noastra de majorare de 2% putea fi considerata optimista, acum cred ca putem cataloga acest scenariu drept neutru”, a spus el. Pentru anul viitor, BCR vede o crestere economica de 3,9% si in­vestitii straine directe de 4,5 miliarde de euro. „Consumatorii vor deveni mai pu­tin pesimisti, iar aceasta crestere se va tran­sforma si in businessuri mai mari pentru companiile listate“, a mai spus Anghel. Cheia esentiala, dar nu suficienta pentru dezvoltarea Bursei Mihai Caruntu considera ca statul, prin listarea pachetelor detinute in por­tofoliu, poate sprijini dezvoltarea pietei de capital, insa aceste demersuri nu vor fi suficiente pentru o bursa dezvoltata. „Fiecare broker ar trebui sa faca munca voluntara in interesul comunitatii broke­rilor si sa convinga antreprenorii sa isi listeze companiile”, a afirmat analistul. Potrivit calculelor Erste Group, statul va termina listarea tuturor companiilor pro­mise cel mai devreme in 2015, cu Posta Romana. Planurile deja anuntate vizeaza vanzarea in al treilea trimestru a unui pachet reprezentand 9,84% din actiunile OMV Petrom, iar pentru ultimele trei luni ale anului a programat oferte secundare de vanzare a cate 15% din titlurile Trans­electrica si Transgaz. Oferta Petrom este evaluata la 562 de milioane de euro, iar pentru titlurile de la celelalte doua com­panii statul ar putea sa incaseze 55 de mi­lioane de euro si, respectiv, 104 milioane de euro, pe baza celor mai recente cotatii de la Bursa. Abia in al doilea trimestru din 2012 ar urma sa se deruleze oferta initiala prin care statul ar urma sa vanda 15% din actiunile Romgaz, valoarea ofertei fiind evaluata de BCR la 286 de milioane de euro. Pornind de la propunerile facute guvernului de catre Franklin Templeton, Caruntu estimeaza ca statul va vinde cel mai devreme in 2013 un pachet de 36% din Hidroelectrica si 43% din titlurile Nuclear­electrica, operatiuni evaluate la 1,41 mili­ar­de de euro si, respectiv, 740 de milioane de euro. „Acesti bani pot fi reinvestiti in com­paniile respective, care pot cumpara acti­ve la alte societati de stat din domeniul energiei. Astfel, s-ar putea realiza in alta maniera ideea celor doi campioni ener­getici“, considera Caruntu. Daca statul si-ar tine aceste promisiuni, valoarea pa­che­telor nou aduse la Bursa ar ridica capita­lizarea cu 47%, pana la 24,4 miliarde de euro, precum si valoarea pachetelor free-float (adancimea pietei) cu 72%, au estimat analistii Erste Group. Niciun IPO privat in 2011 Cheia revenirii Bursei nu sta numai in mana statului prin listarea companiilor importante din portofoliu, ci si in cea a companiilor private, care sa se finan­teze prin Bursa. Caruntu a precizat insa ca nu IMM-urile sunt solutia pentru sectorul privat la Bursa, ci tocmai listarea unor companii de top din sectoare atrac­tive. „Niciun antreprenor roman nu si-a vandut businessul prin Bursa. Este vorba de antreprenorii din industria mobilei, UTI, Softwin, care sunt povesti de succes cu sanse de reusita la BVB”, a comentat Mihai Caruntu. Ta­bloul IPO-urilor private din ultimii 10 ani arata jalnic: doua companii intrate in insolventa (Flamingo International si Contor Group), nicio operatiune in ultimii trei ani, iar valoarea maxima a unui IPO a fost de 64 de milioane de euro, daca excludem A&D Pharma la Bursa din Londra din octombrie 2006 (136 de milioane de euro). Analistul BCR este sceptic in ceea ce priveste posibilitatea unei noi listari prin IPO pentru o companie privata in acest an, procesul fiind indelungat, iar pana in prezent nu s-a anuntat nimic concret. FP nu are motive sa coboare sub 0,5 lei/actiune Mihai Caruntu a atras atentia ca FP ar putea intra pe o linie ascendenta, care sa reflecte poten­tialul si valoarea reala a actiunilor FP doar dupa ce statul va termina transferul de titluri pen­tru des­pagubiri, estimat abia in a doua jumatate a lui 2013. „Daca luam o medie de 10% pe an, probabil ca pana in iunie 2013 statul nu va mai avea actiuni la Fond. Pana atunci va fi presiune pe vanzare si pretul va fi redus. Cotatiile de acum aproape ca nu reflecta de fel valoarea participatiilor la companiile listate“, a explicat Caruntu. Luand in considerare valoarea depozitelor bancare ale FP la care adaugam participatia de la Petrom si de la celelalte companii listate din portofoliu reiese o valoare de 0,48 lei/ac­tiune FP dintr-o valoare justa de 1,02 lei/actiune, potrivit Erste Group. Pana cand valoarea tranzac­tiilor cu titlurile FP la BVB nu atinge un nivel similar cu procentul detinut de stat (37%) coroborat cu pachetele institutionalilor care au cumparat de pe piata gri inainte de listare (19%) si care vor marca profiturile, potentia­lul real al titlurilor FP nu va putea fi atins, pentru ca va exista presiune la vanzare, a explicat Caruntu.