(FNGDB), prea mic pentru o criza atat de mare - 08 decembrie 2011

In cazul unui soc major al crizei financiare internationale asupra sistemului bancar romanesc, depozitele bancare ale populatiei si firmelor mici sunt amenintate, desi legea prevede ca acestea sunt garantate pana la un plafon de 100.000 de euro. Institutia care gireaza pentru plasamentele bancare - Fondul National de Garantare a Depozitelor Bancare (FNGDB) - dispune de resurse limitate comparativ cu pasivele asigurate ale bancilor comerciale, iar in conditiile unui impas sistemic ar fi nevoit sa se imprumute pentru a putea satisface platile catre deponenti. In prezent, Fondul dispune de aproximativ 2,3 miliarde lei, in timp ce volumul total al depozitelor garantate aduna 138 miliarde lei, a declarat ieri la Sinaia presedintele institutiei, Eugen Dijmarescu, in cadrul seminarului EU-COFILE, organizat de Alpha Bank Romania, impreuna cu Banca Nationala a Romaniei si Asociatia Romana a Bancilor. Potrivit legislatiei in vigoare, persoanele fizice si intreprinderile mici si mijlocii beneficiaza de garantarea depozitelor intr-un plafon de 100.000 de lei, in timp ce corporatiile nu sunt asigurate iar autoritatile publice sunt incluse in alta schema de garantare, in grija Ministerului de Finante. In total, depozitele bancare din Romania se cifreaza la 275 miliarde lei, insa Fondul garanteaza numai 104 miliarde lei plasamente ale populatiei si 34 miliarde lei, resurse ale IMM-urilor. Calculele indica asadar un efect de parghie de 45 daca luam in calcul numai depozitele persoanelor fizice, apropiat de cel cu care opera banca americana de investitii Lehman Brothers in momentul falimentului si de 60 raportat la intregul volum de depozite garantate. Dijmarescu a spus ca institutia pe care o conduce se apropie mai mult de un asigurator, desi in tarile cu drept civil napoleonian se prefera formula de garantare. Totusi, modalitatea de functionare a acestui tip de institutii este mai apropiat de acceptiunea dreptului anglo-saxon care le considera organisme de asigurare. Exista, in plus, confortul ca Fondul nu este singurul tampon de siguranta, o functie similara avand-o si rezervele minime obligatorii tinute de banci la BNR si care in Romania nu sunt scazute. Daca pica banci de top, Fondul nu se poate achita de obligatii decat intrand in datorii In cazul declararii insolventei unei banci, Fondul primeste in termen de 24 de ore de la banca falita lista deponentilor, urmand ca apoi sa se faca si un calcul net. Fondul vireaza instantaneu banii catre deponenti, in limita plafonului de garantare, prin intermediul unor banci care au cea mai dezvoltata retea de sucursale si agentii si care au contract in acest sens. Primirea banilor ar fi, astfel, o chestiune de zile. Oamenii ar urma sa fie anuntati in prima instanta chiar de catre banca debitoare, iar pentru incasarea sumelor se pot prezenta doar cu un act de identitate, nefiind necesara o cerere. Lucrurile sunt insa incerte in cazul unei crize sistemice care ar implica prabusirea unor banci mari, care concentreaza o pondere mai ridicata a depozitelor populatiei. In acest caz, Fondul de Garantare pur si simplu nu dispune de resursele necesare pentru a se achita de obligatiile care decurg din lege. Institutia in acest caz ar fi silita sa se imprumute la randul ei, in conditiile in care nu poate accesa direct bani de la buget. Eugen Dijmarescu a prezentat pasii pe care Fondul trebuie sa ii realizeze pentru a avea la dispozitie sumele necesare despagubirilor. In primul rand, institutia se poate imprumuta in nume propriu de la alte banci interne sau din strainatate. De asemenea, exista posibilitatea ca Fondul de Garantare sa realizeze propria emisiune pentru a atrage capital de la investitori. In cazul in care insa neincrederea din piata nu ar permite acumularea acestor resurse, FNDGB se poate adresa Ministerului de Finante care sa acorde sumele necesare, insa doar cu titlu de imprumut, ele urmand sa fie returnate pe masura recuperarii creantelor. Ce se intampla insa, daca climatul de stres financiar nu ar permite statului sa se imprumute pentru satisfacerea nevoilor Fondului? Dijmarescu a declinat intrebarea respectiva. "Aceasta depaseste sfera mea de competenta", a zis seful institutiei.