(FP), cu capul in tavan si cu ochii pe fereastra - 21 februarie 2011

Apropierea de nivelul de 0,6 lei/actiune si coborarea sub acest reper in cursul saptamanii trecute a animat activitatea de tranzactionare pe actiunile Fondului Proprietatea. Astfel, pe acest emitent s-au realizat, in ultimele patru sedinte, schimburi in valoare totala de peste 30 milioane euro. Vineri, am avut, de asemenea, o sesiune foarte lichida, in care, dupa consemnarea unui nou minim de la listare, de 0,561 lei/actiune, cotatia a urcat agresiv in a doua parte a zilei, pana la nivelul de 0,595 lei/actiune. Apropierea de referinta de 0,6 lei/actiune ar putea da ocazia iesirii din pozitie a unor investitori, in conditiile in care aceasta poate fi testata ca rezistenta."Dupa parerea mea, trendul este descendent, iar aceasta revenire violenta este exclusiv de natura tehnica si poate dura maxim trei zile, urmand ca de la 0,6 lei/actiune sa reapara vanzatorii", a declarat pentru Curierul National Adi Lupsan, director general adjunct la SSIF Intercapital Invest. In opinia sa, pe termen scurt si mediu sentimentul este negativ pentru intreaga piata bursiera romaneasca, in contextul in care pietele externe se afla intr-o zona de distributie si in curand ar putea da semnalul inceputului unui parcurs corectiv. Astfel, actiunile Fondului Proprietatea s-ar putea indrepta in urmatoarele luni catre palierele de 0,5-0,525 lei/actiune.De aceeasi parere este si Marius Murgu, presedintele Asociatiei Actionarilor Privati de la Fondul Proprietatea care spune ca piata va fi alimentata in continuare cu pachete de actiuni consistente ale speculatorilor. Acestia au achizitionat in anii trecuti titluri FP la 0,2-0,3 lei/actiune prin contracte semnate la Depozitarul Central si marcheaza profituri consistente chiar si sub reperul de 0,6 lei/actiune. Murgu spune ca in piata vanzatorii nu sunt persoanele despagubite, ci investitorii cu profil speculativ amintiti mai sus. "Pe ce ma bazez cand afirm acest lucru: am vorbit in aceste zile cu actionari de-ai nostri, persoane despagubite care ma intreaba cand declansam actiunea in instanta contra statului pentru diferenta de valoare. Le-am spus ca daca au vandut deja o parte din actiuni ar putea sa nu mai poata cauta solutionare in justitie, insa in general raspunsul primit este acela ca inca nu au vandut. Oricum, chiar si daca au facut-o, nu au vandut decat cu taraita", a mai zis Murgu. El crede ca acum vand agresiv cei care au descarcat la 0,62 lei/actiune, cu gandul ca vor cumpara la 0,5 lei/actiune. Este si motivul pentru care Murgu considera ca se va ajunge pe acel palier de cotare sau chiar se va cobori spre 0,4 lei/actiune.Lupsan nu este insa de acord cu aceasta varianta, strapungerea nivelului de 0,5 lei/actiune putand fi doar marginala. "Este mai putin probabil sa se intre sub acest nivel. Acolo se vor activa investitori care vor cumpara, in functie de valorile fundamentale, tinand cont de discount", a spus brokerul de la Intercapital. El a adaugat ca piata romaneasca are singura aceasta particularitate cu SIF-urile tranzactionate cu discount mare la activul net, in timp ce in pietele dezvoltate, fondurile sofisticate inchise, in cele mai nefericite cazuri, inglobeaza discounturi de 7-10%, iar altele beneficiaza de un premium de 10-15%. In aceste conditii, pragul de 0,5 lei/actiune, echivalent cu un discount de 50%, va fi o zona de achizitii pentru investitori, a mai explicat Lupsan.Dimensiunea free-float-ului la Fondul Proprietatea impune insa intrarea unor investitori institutionali nerezidenti, in circumstantele in care in piata locala disponibilitatile banesti sunt reduse, sunt de acord reprezentantii pietei contactati de Curierul National. Marius Murgu spune ca deocamdata acestia nu au venit, desi in momentul listarii Franklin Templeton si consortiul care a intermediat aducerea in ring a titlurilor FP s-au bazat pe ei. "Deocamdata, eu din ce vad, din ce aud, cumparatorii sunt preponderent romani. Strainii cu care ne-au amenintat Franklin si consortiul de listare nu au venit si cei care au fost se numara mai degraba printre prietenii casei", a zis Murgu adaugand ca ar fi trebuit sa se faca reclama mai ales printre investitorii din patura medie.Adi Lupsan sustine, insa, ca investitorii vor veni, cand situatia macroeconomica se va ameliora, Romania fiind deocamdata singura tara din Uniunea Europeana, cu exceptia Greciei, care are contractie de PIB. Astfel, ar urma sa vina nu numai nerezidenti de talie medie, ci si investitori de calibru. Brokerul de la Intercapital a indicat Deutsche Bank care, din moment ce a acumulat 1% din SIF Banat - Crisana (SIF1) va dori, probabil, sa intre si pe Fondul Proprietatea. Imbunatatirea indicatorilor macro, ajustarea in sens pozitiv a activului net al Fondului si atractivitatea sectorului energetic sunt argumente pentru ca undeva chiar de anul viitor, actiunea FP sa ajunga sa se tranzactioneze chiar si pentru un leu, mai spune Lupsan. Derularea cu succes a unei oferte publice pentru pachetul detinut de stat la OMV Petrom (SNP) si listarea Romgaz ar putea conduce la aprecierea activului net alFondului Proprietatea, ceea ce s-ar reflecta asupra pretului din piata.Marius Murgu spune ca investitorii privati de la FP intentioneaza sa solicite Ministerului Finantelor Publice sa majoreze dividendul pentru a recompensa actionarii, dar si pentru a creste atractivitatea emitentului in piata. Pe de alta parte, el spune ca aceasta perspectiva nu va contracara decat partial presiunea vanzatorilor. "Vanzarile de dupa listare nu acopera nici pe departe intrarile care s-au realizat anul trecut la Depozitarul Central", spune Murgu. Apetitul pentru lichidarea detinerilor ale speculatorilor pune presiune pe pret, iar cotatia este considerata foarte scazuta de catre persoanele despagubite. "Cu greu reusesc sa ii tin temperati pe actionari in nemultumirea lor fata de Franklin Templeton si evolutia dezastruoasa din piata a pretului", a mai zis Murgu. Lupsan, dimpotriva, remarca faptul ca actiunea FP a avut unul dintre cele mai echilibrate comportamente post-listare comparativ cu celelalte emisiuni de la BVB. Nici volatilitatea nu a fost ridicata, iar corectia a survenit mult mai tarziu si este de mai mica amplitudine.