(TEL), din nou sub pretul la care a vandut statul - 25 mai 2010

Reprezentantii pietei de capital din Romania au evidentiat de nenumarate ori in ultimii ani ca principalul neajuns al acesteia este absenta de emitenti, listarea unor companii la cota Bursei de Valori Bucuresti trebuind sa fie prioritara. Cu toate acestea, numarul de IPO-uri din ultimii ani a fost nesemnificativ si, tragand linie, putem spune fara teama de a gresi ca cele mai multe dintre ele au fost niste "tepe" in toata regula. Detinatorii pachetelor majoritare ale companiilor care au ajuns la tranzactionare nu au vazut in noii actionari niste parteneri in afaceri, ci niste "fraieri" carora sa le vanda titluri supraevaluate ale societatilor lor. Discountul de oferta publica initiala care este luat in calcul in pietele dezvoltate nu numai ca nu s-a aplicat, dar participantii au fost "penalizati" drastic, in cele mai multe cazuri pierderile fiind intre 50% si 80%. Numai statul, cu ofertele de la Transelectrica si Transgaz, a fost un partener onest, celelalte oferte avansand preturi inflamate, cu largul concurs al caselor de brokeraj care au intermediat operatiunile. Curierul National va prezenta in fiecare marti, in urmatoarele saptamani, cate un episod din istoria recenta - plina de "tepe" - a listarilor de la BVB.Trecerea din nou, la finalul saptamanii trecute, a cotatiei Transelectrica (TEL) sub pretul la care a vandut statul in cadrul ofertei publice, de 16,8 lei/actiune, poate fi un bun moment pentru a alege un inceput al unei astfel de retrospective. La patru ani de la listare, actiunile transportatorului de energie ofera un randament negativ investitorilor care au ales sa le tina in portofoliu, daca excludem sumele rezultate din dividende. Cum acest lucru s-a petrecut intr-un interval in care rata medie a inflatiei a fost de peste 5%, vedem ca plasamentul in titlurile TEL nu a fost chiar unul inspirat. Euforia legata de aceste titluri, manifestata inca din prima zi de tranzactionare de la BVB, cand inchiderea s-a realizat la nivelul de 22,8 lei/actiune, cu mai bine de o treime peste pretul de IPO, a tinut un an, in care cotatia a urcat spre un incredibil 50 de lei/actiune. Ulterior, in trendul descendent conturat la Bursa in perioada iulie 2007 - martie 2009, titlurile TEL au suferit mult, coborand incepand cu toamna lui 2008 sub reperul ofertei publice de 16,8 lei/actiune.In pietele dezvoltate, de regula, titlurile societatilor de utilitati sunt caracterizate de o volatilitate mai scazuta. Avand o baza de consumatori relativ constanta si, in consecinta, venituri predictibile, acestea sunt preferate de fondurile de pensii si fondurile de investitii care cauta sa isi stabilizeze portofoliile incluzand actiuni cu un grad scazut de risc. Asa a fost prezentata inaintea ofertei publice initiale si actiunea Translectrica, dar istoria la tranzactionare a acestui emitent a infirmat asteptarile respective. Comparativ cu alte titluri blue-chip precum BRD sau SNP, titlurile TEL au avut oscilatii mult mai mari. Nu a fost vorba numai despre componenta emotionala data de profilul investitorilor romani sau de perioada incarcata de stiri si de incertitudini a crizei financiare globale. Miscarile bruste ale cotatiei TEL au fost influentate si de rezultatele financiare contradictorii ale companiei.La inceputul lui 2007, oficialii Transelectrica au surprins piata raportand pentru 2006 un profit net de 277,26 milioane lei, de 3,4 ori mai mare decat in anul precedent. Acest fapt a antrenat o crestere fulminanta pe titlurile TEL intr-o vara nebuna in care bula speculativa de la BVB isi atingea maximele. Actiunea Transelectrica a intrat ulterior, impreuna cu intreaga Bursa, pe un trend descendent destul de abrupt, iar investitorii aveau sa afle mai tarziu si de ce. In 2007, transportorul de electricitate a inregistrat un profit net de doar 50,34 milioane lei, de peste cinci ori mai mic decat in 2006. Fluctuatia a fost pusa de conducerea societatii pe seama creditului contractat in valuta de companie. Rezultatele companiei au continuat sa se deterioreze si in 2008, cand profitul net s-a cifrat la numai 39,3 milioane lei. In contul profitului net obtinut anul trecut, Transelectrica va distribui in 2010 un dividend brut de numai 0,05 lei/actiune, fapt care facea ca, la pretul din piata de peste 20 lei/actiune, consemnat la jumatatea lunii aprilie, amortismentul sa fie calculat la 400 de ani.In saracia de alternative de la Bursa de Valori Bucuresti, prezenta titlurilor Transelectrica, ca si cea a celor a transportatorului de gaze naturale Transgaz, este importanta, insa free-float-ul de doar 10% nu este in masura nici sa confere lichiditatea asteptata titlurilor si nici sa ofere posibilitatea unor investitori mari de a acumula pachete consistente care sa determine o mai buna diversificare a expunerilor acestora. In plus, volatilitatea ridicata a titlului nu ofera o ancora pentru institutionalii care urmaresc o stabilitate mai mare a portofoliilor pe care le detin. Dupa 4 ani de tranzactionare in piata, desigur, avem investitori care au pierdut si investitori care au castigat pe acest emitent. Cei care au mers la oferta publica si au ramas pana in momentul de fata, pot trage linie si vor vedea ca au participat la un joc de suma nula.