(TEL), vedeta de pe Bursa cu buzunarele goale - 04 aprilie 2012

Incheierea cu succes a ofertei pentru un pachet de 15% la transportatorul energetic reprezinta un pas pozitiv pentru piata de capital, mai ales prin prisma interesului investitorilorTotusi, functia Bursei de finantare a economiei nu a fost indeplinita in acest caz, iar banii se vor duce la stat, in loc sa ramana in compania care are nevoie de investitii, arata analistul financiar Adrian MitroiDoru Lionachescu (Capital Partners): Listarea aceasta nu ajuta nici compania si nici restructurarea sectorului energeticIncepand de saptamana trecuta, dupa inchiderea cu succes a ofertei publice secundare derulate de statul roman, Transelectrica SA (TEL) va avea un free-float de 25%. Interesul investitorilor pentru companie nu s-a rasfrant favorabil insa in niciun fel pentru programul investitional preconizat, banii urmand sa ajunga la stat, si nu in societate.Adrian Mitroi, analist financiar si investitor de portofoliu, spune ca ar fi fost de preferat ca mai intai sa se realizeze o majorare de capital, iar obiectul ofertei publice sa il fi facut pachetul suplimentar, in asa fel incat banii sa fi ramas in companie. Asa, operatiunea de pe Bursa ramane o simpla vanzare, in care statul a instrainat un pachet catre investitorii privati. Transelectrica are mandria de a avea un pachet de 25% listat pe Bursa, insa nu are niciun beneficiu tangibil. In conditiile in care statul nu are bani pentru investitii in companie, ar fi fost de preferat ca prin aceasta listare a unui pachet suplimentar, resursele investitorilor privati sa fi fost atrase catre societate, a mai aratat Mitroi. Doru Lionachescu, partener principal la Capital Partners, afirma, de asemenea, ca, daca din punctul de vedere al tranzactiei, oferta a fost un succes, in schimb beneficiile pentru economia nationala nu se intrevad. Astfel, Transelectrica, o companie care are nevoie disperata de investitii, care are multe dintre echipamente trecute de perioada de inlocuire si care face fata tot mai greu presiunilor de interconectare venite din partea producatorilor de energie eoliana si alternativa, nu va beneficia de banii investitorilor. "Aceasta listare nu ajuta nici compania si nici la restructurarea sectorului energetic", a mai spus Lionachescu, adaugand ca cele peste 30 de milioane de euro, odata incapute pe mana statului, vor fi praduite repede in folosul clientelei politice, in vreme ce la Transelectrica destinatia sumelor ar fi fost mai usor de urmarit.Un alt neajuns pe care oferta la Transelectrica nu il poate corecta este la nivelul guvernantei corporative. Atat timp cat statul ramane actionar majoritar, nu se intrevad nici schimbari in felul in care este administrata compania. "Este un esec pe toata linia care demonstreaza absenta viziunii si o gestiune ad-hoc", a mai declarat Doru Lionachescu. El este de parere ca oferta a fost incheiata doar pentru a se bifa o realizare in calendarul convenit cu FMI, dar nu s-a profitat de ea pentru a ajuta sectorul energetic decapitalizat.Interesul investitorilor exista, dar trebuie catalizatFaptul ca Transelectrica nu a atras sumele necesare proiectelor de investitii este cu atat mai dezamagitor cu cat emitentul s-a bucurat de interes din partea investitorilor, care au suprasubscris oferta. Mihai Chisu, broker la IFB Finwest, a spus pentru Curierul National ca operatiunea poate fi catalogata drept un succes nu numai pentru ca a intrunit criteriile mentionate in prospect, dar si prin apetitul bun al investitorilor, usor de observat mai ales pe segmentul de retail. "Publicul roman pe transa mica a fost foarte activ, iar statul ar trebui sa inteleaga existenta acestui interes si in viitor sa isi marcheteze mai bine companiile", a declarat Chisu. El spune ca autoritatile ar avea capacitatea de a crea un "ecosistem" in jurul pietei de capital care sa polarizeze mediile sociale si mediul de afaceri care acum sunt doar marginal prezente pe Bursa.Doru Lionachescu aminteste totusi ca suntem departe de efervescenta investitionala de acum trei-patru ani si ca doar o succesiune de listari de succes ar putea readuce in atentia opiniei publice Bursa care acum se afla pe minime de interes. "Oferta la Transelectrica este un pas pe calea cea buna, dar un pas foarte mic", a zis reprezentantul Capital Partners. El considera ca BVB ar trebui sa fie mai activa in campaniile de atragere ale investitorilor si emitentilor. In acest sens, chiar nu ar fi deplasat sa faca precum supermarket-urile si sa ofere masini gratuite sau sa gaseasca metode de marketing pentru atragerea retailului.Mihai Chisu vede insa in stat principalul actor care ar putea cataliza acest interes. Reprezentantii acestuia pot face chiar apel la constiinta nationala. De data aceasta nu dupa o propaganda veche, potrivit careia vin imperialisti sa ne ia companiile, ci prin reflectarea posibilitatii de a investi in societatile reprezentative la nivel national. In acelasi timp, statul ar trebui sa isi asume si un rol in educarea financiara a publicului, in paralel cu o legislatie fiscala care sa stimuleze investitiile printr-o serie de facilitati. Atunci, fluxurile de bani si finantarea prin piata de capital ar crea elemente in cascada care sa aduca un nou impuls economiei romanesti. "Oferta Transelectrica arata ca se poate", a adaugat brokerul de la IFB Finwest.Pretul, inainte de toateO alta concluzie pe care o putem trage dupa oferta publica derulata la transportatorul energetic este aceea ca discountul conteaza, pretul facand diferenta dintre esecul ofertei de la Petrom din vara anului trecut si succesul operatiunii de la TEL. Adrian Mitroi aminteste ca o companie excelenta nu este acelasi lucru cu o investitie excelenta. Cererea si oferta de actiuni nu sunt perfect corelate cu performanta societatilor si de aceea achizitia de actiuni la companii renumite poate arata in timp ca plasamentele nu au fost bune. Privind lucrurile sub acest aspect, acordarea unui discount este esentiala. Mitroi mai atrage atentia insa si asupra faptului ca in istoria recenta, de cele mai multe ori, ofertele publice primare si secundare au fost mai degraba favorabile emitentilor sau actionarilor majoritari decat investitorilor de portofoliu care au participat la operatiuni. "Nimeni nu face favoruri unor noi investitori", a mai spus analistul financiar. El are rezerve asupra posibilitatii reale a investitorilor de a obtine un randament semnificativ pe un orizont de timp previzibil si chiar se asteapta la inscrierea actiunilor TEL pe o traiectorie descendenta.Din acest punct de vedere, pretul maximal de 19,2 lei/actiune a fost calificat de catre Adrian Mitroi drept "indecent". Dimpotriva, discountul ar fi trebuit sa fie mai adanc pentru ca sa merite participarea investitorilor. Fiecare procent in plus cere sacrificiu de timp investitional din partea investitorului. Pentru a avea un randament de 10%, acesta trebuie sa astepte un an de zile si fiecare palier de cotare urcat in cadrul ofertei poate duce la elongarea orizontului investitional. Daca investesti fara discount, doar la o evaluare echitabila, perioada se poate prelungi, iar riscurile aparitiei unei corectii - care la randul ei trebuie recuperata - creste.Dumitru Beze, presedinte al Asociatiei Investitorilor pe Piata de Capital (AIPC), indica si el ca lectie pentru urmatoarele oferte faptul ca trebuie acordat discount. Cel aplicat ofertei TEL pare a fi fost unul potrivit, de vreme ce nu au fost ordine semnificative la preturi mai mari. Doru Lionachescu spune ca discountul la Transelectrica a fost suficient si pretul unul bun, in conditiile in care vanzatorul a tinut cont de recomandarile intermediarului. Noua echipa de la Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) si noul Guvern au tinut cont de realitatile pietei si au renuntat la abordarea pe care statul a avut-o in cazul ofertei Petrom si care a fost una de ignoranta si aroganta, ceea ce s-a dovedit a fi catastrofal. "Senzatia mea atunci a fost ca au vrut sa se bata cu piata", a zis Lionachescu.Adrian Mitroi subliniaza ca in actualul context al pietelor financiare internationale, vanzarile de succes se pot realiza numai acordand discount la pretul de piata si nu la activul net, care poate fi manipulat prin ratele de actualizare. Prea mici ca sa nu plateasca mai multOferta la Transelectrica a beneficiat de o suprasubscriere de 279% pe segmentul de retail, fata de numai 145% cat a fost nivelul acesteia pe transa investitorilor mari. Acest lucru a condus la un pret mai mare pentru micul investitor, in timp ce cotatia minima de 14,9 lei/actiune a fost accesibila numai marilor investitori. "Ramane gustul amar al faptului ca pretul de pe transa mica este mai mare decat pretul pe transa mare. La orice oferta din lume esenta formarii transei mici este ca pretul sa fie mai mic pe acea transa", ne-a declarat Dumitru Beze. El adauga faptul ca pe transa investitorilor mari nu au aparut investitori noi, in timp ce pe segmentul de retail au existat fluxuri suplimentare de bani. Acest lucru ar fi trebuit anticipat, astfel incat sa se indice o metoda pentru ca pretul sa nu ajunga mai mare pentru micii investitori. "Nu vedem statul intelegand realitatile bursiere. Iar acest lucru ne va costa la ofertele viitoare. Frustrarea care a urmat euforiei investitorilor mici nu va fi curand uitata de acestia, iarasi am ratat sansa sa punem bazele formarii unei clase medii de investitori la Bursa", a mai spus presedintele AIPC.Adrian Mitroi spune ca impartirea pe transe este contraproductiva si ca el ca investitor individual nu se simte confortabil atunci cand stie ca nu este la aceeasi masa cu investitorii institutionali, beneficiind de un pret transparent. Cu gandul la listarile viitoare...I-am intrebat pe respondentii nostri care ar fi concluziile pe care le putem trage dupa aceasta oferta pentru optimizarea programului de listari avut in vedere. Dincolo de discount, de transparenta si de respectarea recomandarilor consortiului de intermediere, acestia au indicat si alegerea perioadelor de derulare. "Ofertele raman dependente de ferestrele de oportunitate. Timing-ul este un element-cheie", ne-a declarat Adrian Mitroi, care adauga faptul ca sub acest aspect oferta de la TEL a fost bine calculata, desfasurandu-se intr-un climat de relativ optimism investitional, probabil la un final de piata "bull".Dumitru Beze recomanda imbunatatirea guvernantei corporatiste la societatile de stat, dar si o mare atentie a relatiei guvernului cu acestea. Daca Transelectrica nu va face profit sau daca Ministerul Economiei va mai avea initiative precum cea de donare a profitului Romgaz, atunci investitorii vor fi in continuare rezervati, iar statul nu va putea vinde participatii decat cu discounturi semnificative, a mai atras atentia presedintele AIPC.Adrian Mitroi a punctat, de asemenea, exigenta in crestere a investitorilor. In opinia sa, piata a abordat foarte realist oferta TEL si a inclus corect in preturi costurile de oportunitate. Investitorii au calculat bine impactul taxelor si comisioanelor asupra randamentului viitor al investitiei si au plasat ordinele in consecinta. "Sunt oameni priceputi, destoinici, care au calculat foarte bine. Piata s-a emancipat si are calitati de a discerne. Statul trebuie sa plece de la aceasta premisa, ca partenerii din partea cealalta sunt foarte bine pregatiti", a afirmat Mitroi.Inainte de toate, insa, statul trebuie sa subsumeze programul de listari unor prioritati strategice, spune Doru Lionachescu. In acest sens, Bursa trebuie sa fie folosita in viitor ca o sursa de finantare a companiilor de stat care au nevoie de investitii. Guvernantii trebuie sa stie ca citirea pietei e o chestiune de zi cu zi. Obiectivele strategice trebuie, de asemenea, foarte clar configurate. "Suntem inca departe de intelegerea asta", a conchis Lionachescu.