2013: Un leu stabil si dobanzi in scadere, dar fara efect in creditare - 27 decembrie 2013

Anul care se incheie a fost dominat de scaderi ale dobanzilor de la toate instituțiile pieței, insa efectele pozitive se lasa așteptate in zona creditarii populației sau companiilorTendința de scadere a dobanzilor bancare era vizibila de la inceputul anului. Nu se aștepta insa nimeni ca dobanzile percepute pentru creditele in lei sa le egaleze pe cele in euro pana la sfarșitul anului. Din pacate, nici așa nu s-a reușit stoparea scaderii imprumuturilor. In aceasta privinta, nici perspectivele pentru anul urmator nu sunt prea optimiste. Cat priveste randamentele instrumentelor de economisire, se poate spune ca ne-am intors la normal: cine vrea ca banii puși deoparte sa aduca profit trebuie sa se indrepte catre fonduri mutuale sau bursa de valori, depozitele bancare avand randamente negative. Desigur, nu este „normal“ ca suma pe care o iei inapoi dintr-un depozit bancar sa fie mai mica decat suma depusa inițial, insa situația este prezenta in toate statele dezvoltate. Dar este logic ca banii puși sa lucreze la ceva (fonduri mutuale, acțiuni etc.) sa produca mai mult decat cei care stau, teoretic, degeaba la banca. Leul se ține tare in fața euroCursul de schimb, unul dintre cele mai urmarite elemente din piețele financiare, a fost stabil anul acesta. In prima zi a anului, euro era cotat la 4,4153 lei, iar pe 19 decembrie a ajuns la 4,4806 lei. Adica o apreciere a monedei europene fața de leu de doar 1,4%. O veste buna pentru cei care au credite in euro și care nu s-au vazut nevoiți sa scoata mai mulți bani din buzunar pentru rata lunara. Totuși, cursul a avut și caderi mai mari de-a lungul anului, maximul atins fiind de 4,5535 lei, la inceputul lui iunie. Deprecierea, brusca la acel moment, a fost pusa pe seama ieșirilor investitorilor straini, prin vanzarea masiva a titlurilor de stat deținute. Scaderea nu a fost de durata, moneda naționala revenind in jurul valorii de 4,45 unitați pe euro, zona in care și incheie anul. Conform Comisiei Naționale de Prognoza, dar și analiștilor și economiștilor, cursul de schimb leu/euro va continua sa ramana stabil, in intervalul 4,4 - 4,5, și in anii urmatori. Estimarile se fac insa luand in calcul o evoluție normala a economiei locale și globale, fara a include distorsiuni majore și neașteptate. Dobanzile bancare s-au inscris pe un trend descendent impus și forțat de Banca Naționala. Cum nivelul inflației i-a permis, BNR a redus constant dobanda de politica monetara. La inceputul anului, dobanda BNR se situa la 5,25%, iar prima schimbare a venit abia in iulie, cand a coborat la 5%. Dupa inca trei reduceri, nivelul dobanzii este de 4%. Și dobanda pentru facilitatea de creditare oefrita de BNR bancilor comerciale a coborat in același ritm, in prezent fiind de 7%. Facilitatea de depozit pastreaza un spread de șase procente, acum avand nivelul de 1%. Din pacate, bancile comerciale se lasa greu convinse sa taie din dobanzi. Abia spre sfarșitul anului au aparut dobanzi de o singura cifra in dreptul creditelor personale cu ipoteca, care au acum o medie de 9,7% pentru cele in lei și de 9,4% pentru cele in euro. Dobanzile mai au de scazutCele mai mici dobanzi sunt cele aferente creditelor imobiliare sau ipotecare, care au coborat pana la un nivel mediu de 7,6% pentru lei și de 7,1% pentru euro. La polul opus se afla dobanzile pentru cardurile de credit, cu un nivel mediu de 27,5% (credite in lei). Scumpe raman și imprumuturile de nevoi personale (fara ipoteca), cu un nivel mediu de 15,5% pentru lei și 17,5% pentru euro, conform Conso.ro, dobanzi in ușoara creștere fața de noiembrie. Scaderea dobanzilor ar trebui sa ajute finanțarea populației și a companiilor, numai ca perioada nu este deloc favorabila. Cum consumul nu crește, puterea de cumparare a populației fiind prea redusa, nimeni nu se inghesuie la credite. Mai mult, ponderea creditelor neperformante a ajuns la 21,5% din total, nivel care va mai crește anul viitor. Reducerea dobanzilor ar putea ajuta și in zona imprumuturilor scumpe de acum 4-5 ani prin refinanțare la dobanzi mai mici, insa ar trebui ca bancile sa fie dispuse sa taie din active (valoarea creditelor ar fi mai mica). Oricum, un lucru este clar: bancile mai au de taiat din dobanzi inainte de a deveni atractive și pentru „cererea viabila“.