Activele financiare nete globale depasesc pragul de 100 trilioane de euro - 05 octombrie 2015

Grupul Allianz a publicat cea de-a sasea editie a ”Global Wealth Report”, publicatie ce analizeaza situatia activelor si datoriilor gospodariilor private din peste 50 de tari. Conform concluziilor raportului, in anul 2014 au fost depasite pentru prima data trei praguri in evolutia activelor financiare: activele financiare globale nete ale gospodariilor private au depasit pragul de 100 trilioane de euro, activele financiare private ale Chinei le-au depasit pe cele ale Japoniei si numarul celor care se incadreaza in clasa de mijloc la nivel global, a ajuns la 1 miliard. Activele financiare nete globale ale gospodariilor private au crescut cu 7,1% in anul 2014; prin urmare, cresterea robusta la care am asistat in anii anteriori a continuat, cu toate ca intr-un ritm mai lent. Din ce in ce mai mult, cresterea este determinata de gospodariile care au accelerat procesul de economisire; in Asia si America, bursele au continuat sa impulsioneze cresterea. Acest lucru a determinat activele financiare globale brute sa atinga un nou nivel record de 136 trilioane de euro - mai mare decat valoarea tuturor companiilor listate la bursa in intreaga lume si a tuturor datoriilor suverane. “Numerosi observatori vor interpreta aceste cifre drept o evidenta privind saturarea economiilor”, explica Michael Heise, economist sef in cadrul Allianz. “Insa aceasta este o perspectiva eronata. Pe fondul ratelor scazute ale dobanzilor, prea multe gospodarii inca nu economisesc suficient pentru varsta pensionarii. Factorii de decizie nu ar trebui sa incerce sa restrictioneze economisirea si mai degraba sa gaseasca noi cai si elemente de motivare pentru a promova cererea de capital. Nu exista nicio lipsa de oportunitati de investitii, deoarece provocarile pe care le avem de infruntat sunt imense: schimbarea climatica, saracia si migratia, revolutia digitala, infrastructura depasita - ca sa ne referim doar la cateva”. Mai lent decat activele financiare, datoriile globale ale gospodariilor private au crescut cu 4,3 procente, pana la un total de 35 trilioane de euro anul trecut, conducand la o crestere a datoriei globale pana la cel mai inalt nivel atins de la izbucnirea crizei financiare. Daca extragem datoria din activele financiare brute, vom obtine o noua cifra-record pentru activele financiare nete, de peste 100 trilioane la finalul anului 2014, ceea ce arata o crestere de 8,1 procente comparativ cu anul anterior. La fel ca in anul anterior, cresterea activelor financiare la nivel de regiuni difera foarte mult. Campionul absolut in ceea ce priveste cresterea ramane Asia (ex. Japonia), unde activele financiare nete au crescut cu 18,2% in anul 2014. Principalul factor determinant al acestei evolutii crescatoare a fost cresterea accentuata (si cateodata nesustenabila) a titlurilor de valoare, in special in China. Cresterea activelor a incetinit in Europa de EstIn celelalte doua regiuni in dezvoltare ale lumii, Europa de Est si America Latina, pe de alta parte, evolutiile au fost mult mai estompate: activele financiare au crescut cu 8,6% (Europa de Est), respectiv 4,2 procente (America Latina). Pentru Europa de Est, aceasta evolutie este echivalenta unei scaderi cu trei puncte procentuale comparativ cu 2013. Totusi, ratele de crestere la nivel regional au fost departe de a fi omogene. In vreme ce unele tari - in special Turcia - au accelerat, altele, asa cum este cazul Rusiei, Ucraina sau Romania au suferit un regres major. Pentru prima data de la criza financiara, zona euro si-a accelerat cresterea mai mult decat America de Nord in 2014.Cresterea puternica de 6,2% (comparativ cu 5,3 procente in America de Nord) a fost datorata in mare masura unei ”discipline a datoriilor” mai stricte: in numeroase tari europene, reducerea datoriilor private a continuat si in anul 2014.Romania, sub media Europei de EstIn Romania, activele financiare brute au crescut anul trecut cu 3,3 procente, iar activele financiare nete cu 5,1% - ambele mai lent decat media statelor membre UE din Europa de Est. Dupa o scadere de 1,8% in anul 2013, datoriile au scazut cu inca 1,2 procente anul trecut. Ca o consecinta, rata datoriilor (datorii ca procent din PIB) a scazut cu 1,4 puncte procentuale, pana la 23,8 procente. Atat indatorarea relativa, cat si cea absoluta in Romania se situeaza mult sub media regionala; in statele membre UE, rata datoriilor a ajuns in medie la 32,9%, in vreme ce rata datoriilor per capita totalizeaza 3.370 euro, media din Romania fiind de aproximativ 1.640 euro. Ponderea relativ mica a regiunii in clasa de mijloc la nivel global este de altfel reflectata si de topul celor mai bogate 20 de tari (active financiare nete per capita - a se vedea tabelul): nicio tara din Europa de Est nu se afla inca in acest top 20. Mai mult, dincolo de top 20, vorbim de o imagine mixta a Europei de Est. Daca unele tari au urcat in top fata de anul 2000 - tarile baltice de exemplu-, altele au coborat cu cinci sau chiar mai multe locuri, asa cum este cazul Croatiei, Poloniei si Slovaciei. Cu active financiare nete per capita in medie de 4.230 euro, Romania s-a situat pe locul 41 in topul international, urcand 4 locuri. “Astfel de topuri nu trebuie luate drept adevar absolut”, explica Heise. “Cu toate acestea, evolutiile pe termen lung sunt semnificative, iar mesajul este clar. Evolutia regionala a activelor financiare este departe de a fi omogena. Exista diferente uriase intre tari, multe dintre ele mai au mult de recuperat”. Mai mult, distributia bogatiei difera mult nu doar intre tari, dar si in interiorul tarilor. Pentru a arata modul in care este distribuit la nivel national, am calculat pentru prima data in acest raport coeficientul Gini pentru fiecare tara, bazat pe media activelor nete financiare per decila din populatie, pentru a arata modul in care bogatia este distribuita la nivel national (pentru perioada din jurul anului 2000 si pentru prezent). Daca ne uitam la toate tarile incluse in analiza, numarul celor pentru care coeficientul Gini al distributiei bogatiei ”s-a imbunatatit” de-a lungul timpului (aratand o distributie mai egala), este la aproape la paritate cu numarul de tari in care acesta s-a deteriorat. Acest lucru este valabil si pentru Europa de Est, cu toate ca evolutiile in ambele directii nu au fost foarte puternice, acestea au fost mai mult sau mai putin stabile. In general, structurile de distributie in Europa de Est sunt intr-o oarecare masura mai egalitariste decat in orice alta parte, media regionala (simpla) a coeficientului Gini este de 60,7, fata de media globala de 63,8. Valoarea pentru Romania este de 62,0- putin mai mare fata de media Europei de Est.