Adrian Vasilescu, BNR: De ce nu cumpara BNR auraEuro si de ce ar putea cumpara in viitor - 02 octombrie 2013

O intrebare se repeta acum cu insistenta: „Va cumpara BNR aur de la Rosia Montana?“. Sunt inainte ani buni pana ar putea sa reinceapa exploatarea aurului in Romania. La Rosia Montana ori in alta parte. Iar Banca Nationala nu se va trezi dintr-o data cu o suta de tone de aur, nici macar cu cateva zeci de tone, fiind nevoita sa ia o decizie. Fiindca astazi Romania nu mai este un semnificativ producator de aur. Marii producatori sunt Africa de Sud, SUA, Australia, Federatia Rusa. Inainte de 1989, productia Romaniei depasea, in unii ani, 10 tone, cu mult peste ceea ce produc in prezent Turcia, Suedia, Spania, Finlanda, Franta. Dar Romania are totusi o rezerva semnificativa de aur la Banca Nationala, fiind a 31-a tara din lume, cu 103,7 tone. BNR a cumparat an de an aur. Un stoc record a fost cumulat in 1944, de 241,9 tone. Au urmat insa ani grei, rezerva a coborat pana la 45,8 tone in 1955, apoi a inceput sa urce, recordul perioadei de dupa Al Doilea Razboi Mondial fiind de 118,7 tone in 1985. Apoi, Ceausescu a dispus vanzari de aur de la BNR in contul datoriei externe si stocul a scazut pana la 42,4 tone in 1987. Dupa care a urmat un efort de redresare a rezervei de aur, care a ajuns la 67,6 tone in 1989. Din 1991, BNR a accelerat cumpararile de aur, rezerva ajungand la 103,1 tone in 1999. Acum, Banca Nationala nu cumpara aur. Decizia a fost luata la inceputul anului 2001, in conditiile de atunci. Din 2001 si pana in prezent conditiile nu s-au schimbat si BNR n-a mai cumparat niciun gram de aur. Voi separa insa ce se intampla azi de ce s-ar putea intampla maine. Astazi, asa cum am aratat deja, Banca Nationala nu cumpara aur. In 2001, cand Consiliul de Administratie al BNR a luat o decizie in acest sens, au fost luate in calcul considerente obiective legate de imprejurarile interne si de conjunctura internationala. Imprejurarile interne s-au aflat in prim-plan. In 2001 expirase contractul cu principalul furnizor de aur – Phoenix Baia Mare. Compania devenise nerentabila, costurile de productie depaseau cu mult castigurile si insolventa devenise inevitabila. Era limpede, compania se afla la finalul ciclului sau de viata. Productia scazuse dramatic. Totodata, pretul de achizitie a aurului a fost distorsionat prin aplicarea Legii nr. 156 din octombrie 1999, care prevedea aplicarea cotei TVA si la aur, fapt ce ridica pretul international cu 19 la suta. Or, BNR este obligata sa faca achizitii la pretul cel mai mic, iar acesta era pretul aurului de import. Au fost insa si ratiuni legate de conjunctura internationala. Inca de atunci, cele mai multe banci centrale si-au calibrat rezervele de aur in jurul unei ponderi de 15 la suta din totalul rezervelor internationale. Asigurarea unei ponderi covarsitoare a valutelor, in totalul rezervelor, pleca de la cerinta cresterii mobilitatii rezervelor, fara sa existe in acest sens norme obligatorii. De altfel, SUA, Germania, alte tari si-au pastrat rezerve importante, in conditiile in care dolarii SUA sau euro in Germania sunt active interne si nu externe. Sau Portugalia, care din considerente istorice si-a pastrat o rezerva de aur de 400 de tone. Desigur, aurul isi are rolul lui intr-o tara ca a noastra, care are nevoie sa-si asigure credibilitatea internationala. Aurul de la Rosia Montana nu are insa nicio legatura cu aceste rationamente, valabile astazi. Vor trece ani pana se va produce aur la Rosia Montana, daca se va lua o decizie in acest sens. Pana atunci, cresterea economica va fi mai mare, deschiderile comerciale mai largi. Si tara ar avea nevoie de rezerve internationale suplimentare, cu o pondere mai mare a cantitatii de aur decat cea detinuta acum, in jur de 9 la suta. Iar, in conditiile trecerii la euro, cumpararile de aur la BNR ar putea fi accelerate.