Adrian Vasilescu, BNR: Un filosof in arena economistilor - 27 noiembrie 2013

Cartile bune de economie, in Romania, sunt pasari rare. Cartile interdisciplinare, in care temele economice sunt trecute prin filtrele psihologilor, sociologilor sau filosofilor, sunt si mai rare. Iata de ce atunci cand, saptamana trecuta, la Gaudeamus, un filosof (profesorul universitar doctor Paul Dobrescu, de la SNSPA) s-a prezentat cu o analiza interdisciplinara, ne-am aflat fara indoiala in fata unui eveniment editorial. Si cum cartea sa are nu doar un titlu atractiv – „Un deceniu cat un secol“ –, ci este in intregime atractiva, evenimentul merita consemnat. Cinci ani de boom (2004-2008) plus cinci ani de criza (2009-2013) se aduna intr-adevar intr-un deceniu cat un secol. Pentru ca acest deceniu a impins lumea sa se schimbe radical, iar pe noi, cei din masa celor sapte miliarde de locuitori ai planetei, ne-a obligat sa ne schimbam stilul de viata. Cartea lui Paul Dobrescu, aparuta la editura Comunicare.ro, este o carte mai putin obisnuita. Daca ar fi intitulat-o „Un filosof analizeaza economia“ n-ar fi gresit deloc. Si daca autorul crede ca „economia este pe jumatate psihologie“ are si mai multa dreptate. Sau daca se apleaca asupra legaturii stranse intre neoliberalism si un concept larg folosit cum este „fundamentalismul de pe piata“, avem de a face de asemenea cu un demers binevenit, pentru ca pe acest taram e nevoie inca de multe lampi care sa faca lumina. Ca si in raportarile dezvoltare-stat si dezvoltare-piata. Paul Dobrescu, analizand o criza globala, priveste global. Economia Romaniei nu e examinata distinct. Dar Romania este parte a lumii pe care o analizeaza. Iar lumea e in criza si criza ne impune, acum, o schimbare de model. Intai si intai fiindca banii disponibili pentru investitii, pentru remunerarea muncii si pentru imprumuturi bancare sunt mai putini. Banii castigati din munca, din afaceri, din rente ori din alte surse s-au imputinat si ei. Ca si banii de la banci. Iar in viitorul apropiat, populatia globala nu va trai neaparat mai bine chiar daca va primi mai multi bani. Pentru ca economia lumii e bolnava. Dar lumea se schimba. Dupa cinci ani de criza, tema cresterii nesustenabile devine tot mai actuala. O analizeaza si Paul Dobrescu. In focul unei crize duble, a unor tari si a unui sistem, o criza de mare amploare, propagata pe trei trepte – o criza macroeconomica clasica, o criza a structurilor financiare si o criza a gestiunii dezvoltarii – sanatatea cresterii economice devine tot mai preocupanta. Treptat, ne convingem tot mai mult ca reforma structurilor economice este singura sansa, singura masura in stare sa insanatoseasca economia lumii. Tel imposibil de atins fara concurenta, fara eficienta, mai ales fara munca bine organizata, care sa aduca profit. Cheia cartii este o fraza care merita sa fie memorata: „Atitudinea fata de industrie este tot atat de serioasa ca si cea fata de o boala de inima“. Astazi, cand in orice tara de pe planeta, mare, mijlocie sau mica, industria redevine, dupa multi ani, cea dintai garantie pentru o desfasurare normala a vietii economice, aceasta idee a lui Paul Dobrescu este extrem de importanta pentru reglajul optim al vietii economice in raport cu dinamica factorilor interni si externi. Fara industrie, e greu – daca nu imposibil – sa fie asigurata temelia pe care se cladesc raporturi corecte intre cerintele si posibilitatile economiei, pe de o parte, si nevoile de consum productiv si neproductiv, pe de alta parte; intre dotarea tehnica, forta de munca, resursele materiale, mobilitatea, capacitatea de actiune si rezultatele utile; intre cifrele de afaceri si cheltuielile pentru obtinerea lor; intre baza de materii prime, de energie si productia de mijloace de productie, de bunuri de consum si de servicii; intre import si export; intre cantitatea si calitatea produselor. Suprema fiind legea eficientei: pentru o unitate de venit sa se cheltuiasca o cantitate tot mai mica de resurse. Fara industrie, toate aceste repere nu pot fi decat subrede. Si, mai ales, nu poate fi decat subreda temelia cresterii economice.