Restantele au urcat la 15% in judetele cu economie slaba - 30 mai 2011

Tot mai multi clienti au probleme cu rambursarea creditelor, astfel ca ratele neplatite la timp au urcat deja la 14-15% din totalul finantarilor acordate de banci in judetele mai putin dezvoltate economic. Ponderea medie a restantelor la credite se apropie de 9% la nivelul intregii tari la sfarsitul lunii aprilie, cel mai ridicat nivel fiind inregistrat in Galati, unde ratele neplatite la timp reprezinta nu mai putin de 15,5% din volumul total al imprumuturilor acordate populatiei si firmelor. Volumul intarzierilor la plata la nivel national depasea 18 miliarde de lei (4,4 mld. euro) la sfarsitul lunii aprilie, nivel aproape dublu comparativ cu perioada similara a anului trecut, arata datele BNR. Alte judete unde clientii dau batai de cap bancherilor sunt Ialomita si Galati, unde ponderea ratelor restante urca la 14,4 si respectiv 14,3% din totalul imprumuturilor. Si in Bistrita-Nasaud sumele neachitate la scadenta ajunge la 13,3% din soldul creditelor. "Cresterea mai rapida a restantelor in anumite judete se datoreaza somajului mai ridicat, dar in multe zone a fost vorba de o chestiune de educatie. Modelul social dintr-o anumita regiune s-a reflectat in comportamentul de plata al clientilor. De exemplu, in Bistrita am asistat la un fenomen de masa in ceea ce ce priveste creditele neperformante si nu pentru ca oamenii nu mai puteau plati, ci pentru ca nu mai voiau sa plateasca", comenteaza Gabriel Cretu, director de retea si vanzari la OTP Bank. Comportamentul de plata al clientilor depinde foarte mult si de dezvoltarea economica a unei zone sau de nivelul de trai al locuitorilor. Ialomita si Bistrita sunt doua dintre judetele cu cele mai slabe economii, in timp ce Galati este un judet dependent de doar doua ramuri industriale puternic afectate de criza in 2009 si in prima jumatate a lui 2010 - industria siderurgica si cea navala. Spre exemplu, Produsul Intern Brut (PIB) realizat in Bistrita in 2010 a fost de numai 5,5 miliarde de lei, fata de o medie nationala de circa 12 miliarde de lei, arata datele Comisiei Nationale de Prognoza (CNP). Ialomita a avut un PIB de 4,6 miliarde de lei anul trecut. La polul opus se situeaza judete precum Gorj, Dambovita sau Mehedinti, unde ponderea restantelor se situeaza in jurul a 5-6% din totalul creditelor. In Gorj, de exemplu, ponderea intarzierilor la plata in soldul finantarilor acordate populatiei si firmelor este de 4,9%, aproape la jumatate comparativ cu media nationala. Bancherii spun ca istoricul de plata acumulat in ultimii doi ani le permite in prezent sa dezvolte modele de risc diferite pentru fiecare zona geografica atunci cand analizeaza o cerere de credit. Cu alte cuvinte, chiar daca dau in continuare credite in aceste judete, cer garantii mai mari. "Noi am adaptat scoringul si acesta are acum inclusiv o componenta regionala, chiar daca nu foarte puternica. Creditele noi, acordate in ultimul an, inregistreaza insa o rata de default mult mai mica decat cele acordate inainte de criza", mai spune Cretu. Dupa ce la inceputul crizei creditele in lei inregistrau probleme mai mari, in ultimele luni au inceput sa creasca mai repede restantele la valuta. Astfel, la sfarsitul lunii martie, valoarea restantelor la creditele in valuta era de echivalentul a 9,65 miliarde lei (2,36 mld. euro). Intarzierile la plata creditelor in lei ajungea in aceeasi perioada la mai putin de 8,4 miliarde lei.