Revolutie in fonduri mutuale: Comisia Europeana vrea ca acestea sa fie garantate ca si depozitele bancare - 09 februarie 2011

Comisia Europeana vrea sa includa investitorii in fonduri mutuale in schemele de compensare, propunand despagubiri de pana la 50.000 de euro pentru fiecare client pagubit. Statele europene se opun insa acestei masuri, la presiunile administratorilor de fonduri si bancilor care se tem ca o astfel de schema pentru fonduri ar determina costuri mari. Investitorii in fonduri mutuale sunt printre cei mai dezavantajati clienti din mediul investitional pentru ca nu beneficiaza de niciun fel de protectie in cazul in care institutia care le depoziteaza averea din fonduri ar intra in faliment. In fondurile mutuale romanesti investesc peste 220.000 de investitori, dintre care peste 100.000 au intrat in ultimii doi ani, plasandu-si banii in special in fonduri monetare, care au fost promovate de banci la pachet cu depozitele. Investitorii la Bursa, in numar de 86.000, sunt protejati de Fondul de Compensare daca brokerul la care au deschis contul de tranzactionare da faliment, in timp ce clientii bancilor au peste 15 milioane de depozite si conturi curente garantate in limita maxima a 100.000 de euro. Discrepanta este cu atat mai mare cu cat fondurile mutuale se adreseaza investitorilor mici, de retail, iar in tarile din Vest acestea sunt la fel de populare ca investitiile la Bursa. In contextul crizei financiare, al turbulentelor din sectorul bancar, dar si al cazurilor de frauda aparute in ultimii ani, care au adus pierderi investitorilor (cazul Madoff din SUA), Comisia Europeana a considerat necesara modificarea Directivei privind schemele de compensare a investitorilor, neactualizata din 1997. Astfel, Bruxellesul poarta negocieri in prezent cu administratorii de fonduri, bancile si autoritatile de supraveghere din statele Uniunii Europene pentru a introduce investitorii in fonduri mutuale in schemele de compensare. Potrivit proiectului de directiva, cazurile pentru care acesti investitori pot pretinde compensatii de pana la 50.000 de euro sunt atunci cand au suferit pierderi din cauza incapacitatii (falimentului) bancii depozitare sau unei parti terte careia i-au fost incredintate activele fondului, de a rambursa fondului resursele care ii apartin si imposibilitatii de a-i restitui instrumentele (actiuni, obligatiuni) care ii apartin. Surse oficiale de pe piata locala de capital sustin ca o astfel masura de protectie "nu se justifica pentru ca legislatia romaneasca de pe piata de capital ofera garantia ca activele fondurilor mutuale sunt tinute separat de depozitele bancare si nu fac parte din masa credala in cazul falimentului". Mai mult, resursele pentru compensare vor fi platite de administratori din activele fondurilor, fapt ce va cauza o scadere a activelor, mai sustin sursele. La finele anului trecut, cele peste 50 de fonduri mutuale aveau active nete totale de circa 5,5 mld. lei, cea mai mare parte fiind plasata in fonduri monetare care investesc acesti bani in depozite bancare. Banii investiti de fonduri monetare in depozite nu sunt garantati. De aceeasi parere este si Florin Dolea, directorul executiv al societatii Pioneer Investment, cu active in gestiune de 28,4 milioane de lei. "Riscul de faliment al bancii depozitare este cel mai mic risc la care se expune investitorul in fonduri mutuale, astfel ca nu cred ca aceasta masura va avea un impact daca va fi introdusa. Trebuie adaugat ca orice solutie trebuie sa ia in calcul un raport proportional intre riscurile acoperite si costurile generate", a spus el. Depozitarul, banca ce verifica periodic valoarea activelor detinute de fonduri si le pastreaza in custodie activele, s-a dovedit a fi veriga slaba in majoritatea cazurilor de frauda aparute in industria fondurilor de investitii. In SUA, schema Ponzi construita de Benrnard Madoff trimitea clientilor date privind randamentele fara a fi certificate de vreun depozitar, in timp ce in Romania falimentul Fondului National de Investitii a fost posibil si pentru ca fondul functiona fara depozitar. Chiar daca investitorii in fonduri mutuale vor deveni "compensabili", este destul de neclar cum anume ii va despagubi Fondul de Compensare. Fondul de Compensare a Investitorilor din Romania a strans in cei cinci ani de functionare resurse de aproape 3 milioane de euro pentru despagubirea clientilor unui broker intrat in faliment. Suma de 3 milioane de euro a fost strans sub forma de contributii anuale de la brokeri si banci care tranzactioneaza la Bursa. In acest an, Fondul de Compensare trebuie sa mai stranga 300.000 de euro de la brokeri pentru a asigura un plafon de compensare de 15.000 de euro/investitor. Desi brokerii contribuie de cinci ani la Fondul de Compensare, pana in prezent niciun investitor nu a fost compensat chiar daca au existat cazuri de faliment. Un caz controversat a fost cel al casei de brokeraj Mobinvest din Oradea. In urma neregulilor descoperite la Mobinvest, CNVM a cerut actionarilor dizolvarea societatii si a blocat conturile de lichiditati si cele cu instrumente financiare timp de mai multe luni. In perioada cat conturile au fost blocate, Bursa a scazut cu peste 50%, aducand pierderi investitorilor captivi in conturile blocate. Anul trecut, un grup de peste o suta de investitori, fosti clienti ai societatii de brokeraj, au obtinut in instanta daune in valoare de 7,5 milioane de lei pe care trebuie sa le primeasca de la CNVM si de la Mobinvest. La instantele judecatoresti si nu la Fondul de Compensare au apelat si investitorii pagubiti de frauda de 200.000 de euro de la sucursala din Deva a societatii Broker Cluj. In prezent, investitorii au deschise procese in instanta pentru a-si recupera pierderile.