Revolutionarii de la (SIF4) incep sa recupereze terenul pierdut in instante - 06 decembrie 2012

De la TradeVille.ro wiki

Curtea de Apel Bucuresti a respins la inceputul acestei saptamani o cerere formulata de un grup de persoane fizice care solicitau anularea ordonantei CNVM numarul 219 din 6 iulie 2012 prin care comisia a obligat conducerea SAI Muntenia Invest - administratorul SIF Muntenia - sa ridice restrictiile de vot in AGA din iulie 2012, potrivit informatiilor publicate pe portalul instantelor de judecata. Aceasta decizie a Curtii de Apel Bucuresti ar putea inclina balanta in favoarea grupului de actionari condus de Gheorghe Iaciu si Adrian Andrici in lupta cu SAI Muntenia Invest pentru controlul activelor de 234 mil. euro ale SIF Muntenia (SIF4).Adunarea Generala a Actionarilor de la SIF Muntenia din 7-8 iulie 2012 a ramas un punct de referinta in istoria pietei de capital locale, dupa ce un grup de actionari, in frunte cu omul de afaceri Gheorghe Iaciu, a reusit sa revoce Consiliul Reprezentantilor Actionarilor (CRA) de la SIF Muntenia si sa numeasca un nou consiliu. Acest lucru nu ar fi fost posibil insa fara ordonanta CNVM, care a dispus ridicarea restrictiilor de vot impuse de SAI Muntenia Invest acestui grup de investitori.Initial SAI Muntenia Invest a decis ca cei circa 20 de actionari ar fi actionat in mod concertat, desi pe lista erau nominalizate persoane fizice la un loc cu fonduri de investitii locale si straine intre care nu exista nicio legatura formala. Actionarii respectivi detineau aproape 17% din capitalul SIF la data de inregistrare pentru AGA, iar conducerea SIF le-a limitat dreptul de vot la 5%.In chiar noaptea de dinaintea AGA, CNVM s-a intrunit insa intr-o sedinta de urgenta si a hotarat ca decizia SAI Muntenia Invest nu avea acoperire si a dispus anularea ei. Astfel, actionarii au putut alege un nou Consiliu al Reprezentantilor.Un grup de persoane fizice a contestat insa deciziile luate in AGA din 7-8 iulie pe motiv ca ordonanta CNVM nu ar fi fost legala si ca restrictiile de vot ar fi trebuit aplicate. Ei au obtinut la inceputul lunii octombrie suspendarea hotararilor AGA prin care fusese revocat vechiul CRA si fusese ales unul nou. Adrian Andrici, unul dintre actionarii revolutionari, a contestat hotararea la Curtea de Apel Bucuresti, care a amanat ieri luarea unei decizii pana pe 13 ianuarie.Decizia Curtii de Apel de la inceputul acestei saptamani confirma ca ordonanta CNVM a fost legala si ar putea ajuta actionarii revolutionari sa castige si celelalte procese. Sentinta nu este insa definitiva, ci poate fi contestata cu recurs, astfel ca cel mai probabil sirul proceselor va continua.Miza tuturor acestor procese este controlul activelor de 1,05 miliarde de lei (234 milioane de euro) ale SIF Muntenia. Noul CRA, ales in urma AGA din iulie, a contestat activitatea SAI Muntenia Invest, firma condusa de Petre Szel si Gabriel Filimon, ca administrator al SIF Muntenia, reclamand rezultatele slabe ale SIF. SIF Muntenia a avut cele mai mici profituri dintre cele cinci SIF-uri in ultimii ani, desi a vandut pachetul de actiuni detinut la BCR contra cash si actiuni Erste. O parte a profiturilor din aceste tranzactii a fost anulata prin cresteri de provizioane.Membrii noului CRA au propus rezilierea contractului de administrare dintre SAI Muntenia Invest si SIF Muntenia, dar conducerea SAI Muntenia a refuzat sa convoace AGA sustinand ca CRA-ul si-a depasit atributiile. Suspendarea deciziilor AGA din iulie prin care fusese ales noul CRA a incurcat si mai mult lucrurile.SAI Muntenia Invest a interpretat ca aceasta decizie repune in functie vechiul CRA care-i era favorabil, in timp ce noul CRA a fost nevoit sa initieze noi procese si nu si-a mai putut continua demersul de revocare a administratorului.Lupta de uzura dintre cele doua parti se va transa cel mai probabil dupa ce instantele de judecata vor emite decizii definitive care vor arata daca hotararile AGA din iulie sunt sau nu legale.Pana atunci, la carma SIF Muntenia raman oamenii care conduc de aproape 20 de ani compania, in timp ce investitorii care au platit milioane de euro ca sa cumpere actiuni nu pot decide cum sa le fie administrati banii.