Romania ar fi avut nevoie de mai putini bani de la FMI daca Bursa se dezvolta dupa model polonez - 21 aprilie 2010

Privatizarile companiilor de stat prin intermediul pietei de capital si lansarea vremelnica a fondurilor de pensii private, dupa model polonez, ar fi adus bursa locala la un nivel de dezvoltare care ar fi permis Romaniei sa ia un imprumut mai mic de la FMI, a declarat Laurentiu Ciocarlan, directorul departamentului de oferte primare din cadrul firmei de brokeraj Raiffeisen Capital Investment, in cadrul evenimentului CFA Forecast Dinner. Cu un free float de 12 ori mai mic decat piata poloneza, bursa de la Bucuresti resimte din plin efectele lansarii fondurilor de pensii private cu opt ani mai tarziu decat Polonia, dar si faptul ca piata de capital nu a fost o optiune pentru privatizarea companiilor de stat. "Bursa de la Bucuresti ramane o bursa a investitorilor mici, de tip speculativ, unde intrarea sau marcarea profitului se face dificil, cu volatilitate si variatii mari de pret. Comparand bursa locala cu cea de la Varsovia, unde 80% din companiile listate provin din privatizari, constatam cat de grava este ramanerea in urma a bursei locale si ca dezvoltarea ei este un proiect politic", a spus seful departamentului de oferte primare din cadrul Raiffeisen Capital Investment. Ciocarlan este de parere ca o bursa locala de dimensiunile celei poloneze ar fi redus suma cu care Romania ar fi fost nevoita sa se imprumute de la Fondul Monetar International. Romania a semnat un imprumut cu FMI in valoare de 13 mld. euro in primavara anului trecut, in timp ce Polonia nu a avut nevoie de imprumut extern pentru a trece cu bine de criza, guvernul de la Varsovia reusind sa stranga bani din vanzarea pe piata de capital a unor participatii detinute de stat. "Daca am fi avut o bursa dezvoltata dupa model polonez, prin privatizari si fonduri de pensii private, am fi avut nevoie de mai putini bani de la FMI. Pentru a rezista fara imprumutul de la FMI, asa cum a fost cazul Poloniei, ar fi trebuit sa avem lectiile facute si in alte sectoare ale economiei", mai spune el. Cel mai recent proiect al Guvernului de privatizare prin intermediul pietei de capital este vanzarea pe Bursa a unei parti din actiunile detinute de companiile din sectorul energetic aflate in portofoliul Ministerului Economiei, precum OMV Petrom, Transelectrica, Transgaz sau Romgaz, din care estimeaza sa incaseze peste un miliard de euro. "Demersul Guvernului de a vinde pe Bursa participatiile la companiile din sectorul energetic va aduce marii investitori pe Bursa si va mentine centrul de decizie pentru respectivele companii in tara", a explicat Ciocarlan. Fara sprijin din partea Guvernului, reintoarcerea marilor investitori straini pe piata locala va fi un proces de durata, pentru ca lichiditatea redusa si numarul mic de companii listate atrag in special investitorii speculativi. Dimensiunea mica a pietei locale de capital ii tine departe si pe investitorii institutionali locali, precum fondurile de pensii private. "Intr-un scenariu pesimist, activele fondurilor de pensii private obligatorii vor ajunge la 7,5 miliarde de euro. Intrebarea care se ridica este daca Bursa va putea absorbi 30% din activele fondurilor de pensii in 2017 sau fondurile locale vor fi nevoite sa investeasca pe pietele externe", a conchis el.