Romanii au luat in criza 2 mld. Euro de la banci ca sa isi cumpere case - 30 septembrie 2011

De la TradeVille.ro wiki

Finantarile in valuta sunt preferate de clienti datorita dobanzilor mai mici, dar apetitul pentru astfel de imprumuturi este incurajat si de exprimarea preturilor in euro. Creditul ipotecar a bifat inca o luna de crestere in august, soldul total (valoarea creditelor ramase de rambursat) urcand la echivalentul a 7,3 mld. euro, sustinut de finantarile acordate de banci cu garantia statului. Cresterea din luna august este echivalenta cu 90 mil. euro, potrivit datelor BNR. Soldul imprumuturilor acordate pentru achizitia de locuinte a urcat cu aproape 720 mil. euro in ultimul an si cu peste 2 mld. euro de la sfarsitul anului 2008, cand criza isi facea debutul pe plan local. "Creditele acordate prin programul «Prima casa» sunt in continuare vedeta creditelor imobiliare, proportia acestora fiind de peste 60% din totalul vanzarilor", spune Adrian Jantea, director de promovare si distributie persoane fizice in cadrul BRD. Aproximativ 46.000 de persoane au luat credite ipotecare garantate de stat prin "Prima casa" de la inceputul programului, la jumatatea anului 2009, si pana in prezent. Aceste imprumuturi au o valoare cumulata de 1,8 miliarde de euro. Cresterea soldului finantarilor imobiliare reflecta destul de clar nivelul vanzarilor noi, in conditiile in care rambursarile sunt foarte mici, avand in vedere ca aceste credite sunt acordate de obicei pe perioade foarte lungi, de pana la 30 de ani. Clientii prefera creditele in valuta datorita costurilor semnificativ mai mici, astfel ca la sfarsitul lunii trecute finantarile in euro si alte valute cumulau 6,92 mld. euro, adica 95% din totalul finantarilor. "Creditele pe termen lung sunt in valuta deoarece aici exista foarte clar tentatia dobanzilor mici", afirma Nicolae Surdu, directorul general al Bancii Carpatica. Diferenta dintre dobanda medie la lei si cea la euro este de peste trei puncte procentuale, de la aproape 10% la 6,5% pe an, potrivit datelor BNR. De exemplu, un credit de 40.000 de euro sau echivalent diferenta dintre rata lunara la un credit in lei si unul in euro este de circa 85 de euro. Pe o perioada de 30 de ani clientul plateste 30.000 de euro in plus la banca. Bancherii spun ca pe langa diferentialul de dobanda, si exprimarea preturilor in euro alimenteaza apetitul clientilor pentru astfel de imprumuturi. BNR pregateste insa un nou regulament care vizeaza restrictionarea creditarii in valuta, vazuta ca un factor de risc major pentru economie. Bancherii vor fi obligati sa solicite un avans de cel putin 25% la creditele ipotecare in valuta, in timp ce creditele de consum vor fi acordate cu garantii de cel putin 133% din valoarea finantarii. Totodata, bancile va trebui sa faca scenarii de risc si sa ia in calcul o depreciere de 37% a cursului de schimb leu-euro pe parcursul perioadei de creditare in momentul in care stabilesc gradul maxim de indatorare (ponderea ratei lunare in venitul clientului). Sumele pe care clientii le vor putea imprumuta vor scadea intr-un asemenea scenariu. "Din informatiile pe care le avem, creditele din programul «Prima casa» nu vor intra sub incidenta acestor masuri ale Bancii Nationale, dar pentru celelalte credite evident va fi un impact si piata va avea nevoie de un anumit timp pentru a le absorbi", a precizat Jantea. Bancherii au facut o serie de propuneri pe marginea noului regulemant si la inceputul saptamanii viitoare este programata o intalnire intre reprezentantii bancherilor si oficialii BNR pentru a se discuta aceste propuneri. Si Nicolae Surdu spune ca masurile BNR vor afecta creditarea intr-o prima faza si ca ar fi nevoie de masuri suplimentare care sa incurajeze clientii sa se imprumute in lei, in contextul in care dobanzile raman ridicate. Noile reglementari vor lovi inclusiv creditul de consum, in conditiile in care finantarile pe acest segment scad constant de doi ani si jumatate. Soldul imprumuturilor de consum era de 63 miliarde de lei (circa 15 mld. euro) la sfarsitul lunii august, in scadere de la un varf de 76 miliarde de lei la inceputul anului 2009.