Romanii care muncesc in strainatate au strans 100 mld. euro in ultimul deceniu. Bancile romanesti scoase din traseul banilor catre Romania - 09 iunie 2011

Expertii fundatiei Soros au facut primul studiu privind averea romanilor din strainatate. Cei 3 milioane de romani plecati in ultimii zece ani la munca in Europa de Vest au adunat economii de 100 de miliarde de euro pe care le tin in bancile straine si sub forma de cash, estimeaza experti ai Fundatiei Soros, adica de patru ori mai mult decat au romanii de acasa in bancile romanesti. Acesta este primul studiu care masoara sumele stranse de romani in strainatate si nu numai remiterile anuale, evaluate conform indicatorilor BNR la aproape 3,8 miliarde de euro pentru 2010. Au existat insa ani, din 2000 incoace de cand a inceput migrarea masiva la munca in strainatate, cand romanii de afara au trimis si cate 7 - 8 miliarde de euro pe an in tara. Cele 100 de miliarde adunate de romanii plecati in strainatate de-a lungul celor 10 ani inseamna circa 35.000 de euro de persoana. Astfel, o fundatie isi pune pentru prima data problema sumei pe care o economisesc cei 3 milioane de romani aflati la munca in strainatate si realizeaza un studiu despre migratia romanilor. Pe de alta parte, romanii au depozite in banci de 25 de miliarde de euro. "In perioada august 2009- august 2010, romanii din strainatate au economisit aproape12 miliarde de euro. Economiile totale ale romanilor aflati la munca in strainatate in ultimii zece ani s-ar putea estima astfel la o valoare de 100 de miliarde de euro", este de parere Gabriel Petrescu, director executiv al Fundatiei Soros, care a realizat un studiu recent despre migratia in Romania in parteneriat cu International Agency for Source Country Information, un ONG fondat in Austria, care realizeaza cercetari despre migratie inca din 2004. Daca romanii din strainatate au economisit anul trecut 11,98 miliarde de euro, valoarea remiterilor in tara a fost de 2,87 miliarde de euro. Banii transferati in tara de romanii din strainatate in perioada 2005- 2010 (pentru care exista date disponibile) au fost in suma de 30 de miliarde de euro, potrivit datelor BNR. In general, romanii care pleaca in strainatate (45%) spun ca nu se intorc fara sa-si realizeze obiectivul de economisire. In medie, un emigrant roman care lucreaza in strainatate nu vrea sa se intoarca acasa fara o suma economista cuprinsa intre 80.000 si 120.000 de euro. "Romanii isi tin banii in bancile din tara de migratie, interesant este insa ca peste 55% isi tin economiile in conturi curente si numai 2% in depozite, ceea ce inseamna ca exista o lipsa de educare in acest sens. De altfel, 30% dintre acestia isi tin banii sub forma de cash", a adaugat Petrescu, care a absolvit programul de Executive MBA oferit de scoala de afaceri ASEBUSS. Petrescu a urmat mai multe cursuri de educatie manageriala la University of Pennsylvania, Harvard Business School, INSEAD sau London School of Economics. Un familie de romani care lucreaza in strainatate economiseste anual circa 9.015 euro si trimite acasa numai 2.157 de euro. Cu alte cuvinte, la fiecare euro trimis acasa, romanii din strainatate economisesc cate 4 euro in tara de migratie. Romanii nu se duc la munca in strainatate ca sa trimita bani acasa, ci se duc pentru a economisi. De aceea, ei privesc remiterile ca pe o cheltuiala si nu ca pe o investitie, iar daca dupa o anumita perioada se intorc in tara cu 60.000 de euro, de exemplu, pe care sa-i foloseasca pentru achizitia unui apartament, ei nu fac remiteri, ci "migration transfer" (transfer la purtator - n. red.). "Migratia trebuie privita ca o afacere cu reglementari foarte stricte. Guvernele ar trebui sa colaboreze cu sectorul privat, sa le ofere un climat prin care sa poata crea noi locuri de munca si sa atraga transferurile de bani de la cetatenii plecati in strainatate. Bancile pierd o oportunitate foarte mare in acest segment de piata, pentru ca nu privesc emigrantii ca pe niste clienti, ci ca pe niste oameni saraci, care muncesc de cele mai multe ori ilegal", sustine olandezul Nicolaas de Zwager, director si fondator al International Agency for Source Country Information si autor al studiului. Anterior, de Zwager a fost directorul Centrului International pentru dezvoltarea politicilor de migratie (in perioada 1998 - 2004) si seful misiunii in cadrul International Organisation for Migration in Kiev (1996 - 1998). El admite totusi ca desi romanii trimit anual in tara circa 3 miliarde de euro si economisesc 12 miliarde de euro, remiterile sunt foarte importante, pentru ca reprezinta o modalitate eficienta de a lua bani de la cei care au si de a-i oferi celor care au nevoie de ei. "Practic, 3 milioane de romani din strainatate intretin anual un milion de gospodarii din Romania prin intermediul remiterilor, de aceea este bine ca aceste transferuri sa fie incurajate sa aiba loc in continuare, insa prin canale formale", a adaugat de Zwager. Aproape jumatate (41%) dintre romanii din strainatate prefera sa trimita bani acasa prin canale informale, ceea ce inseamna ca bancile pierd anual oportunitatea de a intermedia transferuri de peste 1 miliard de euro, bani care sunt trimisi acasa sub forma de cash. Vor fi tot mai multe valuri de migratie, iar cea mai mare provocare a guvernelor in urmatoarea perioada va fi reprezentata de modalitatea prin care vor putea obtine beneficii de pe urma miscarilor migrationiste. Din punctul de vedere al migrantilor, remiterile sunt vazute ca o cheltuiala, pentru ca ei trimit bani in tara familiei sau prietenilor pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere. "Din punctul de vedere al migrantilor, remiterile sunt vazute ca o cheltuiala si le contabilizeaza ca atare. Drept urmare, remiterile nu sunt folosite pentru investitii, ci pentru consum, iar adesea consumul inseamna achizitia de produse importate. Astfel, o mare parte dintre banii din remiteri ajung astfel tot in Germania", a mai spus de Zwager. Romanii trimit mai putini bani acasa (2.157 euro pe an) decat emigrantii din Republica Moldova, de exemplu, care trimit rudelor, in medie, cate 3.678 de euro pe an, pentru ca au inceput sa plece cu tot cu familia la munca in strainatate, pe cand din Moldova pleaca mai mult femeile, care se ocupa cu activitati casnice. O alta explicatie pentru care romanii trimit mai putini bani in tara este ca media de varsta a acestora este de 32 - 33 de ani, ceea ce inseamna ca majoritatea parintilor lor inca sunt angajati si nu au nevoie de suportul lor financiar "Migrantii romani nu vor sa se integreze in comunitatile in care lucreaza, ei nu merg la restaurante si nu-si cumpara haine. Daca sunt frustrati ca nu-si ating obiectivele si situatia in tara nu s-a imbunatatit, atunci incep sa cheltuie din bani", a adaugat de Zwager. Migrantii sunt satui sa fie priviti ca niste surse de venit si de aceea misiunea lor in strainatate a devenit aceea de a strange bani pentru a veni in tara, sa-si cumpere o casa si sa se asigure ca vor avea o pensie. De aceea, ei nu vor sa se integreze in comunitatea din tara in care au emigrat si nici nu-si inchiriaza apartamentele sau casele din tara pentru perioada in care emigreaza. Peste 60% din romanii emigranti sunt casatoriti, mai arata cercetarea. Fiecare roman care pleaca in strainatate trimite bani acasa de 2 sau maximum 4 ori pe an si spera sa se intoarca definitiv intr-o perioada medie de 5,4 ani. "Studiul a mai spulberat un mit despre emigrantii romani. Aproximativ 70% dintre romanii din strainatate lucreaza in sectorul formal, iar 5% au firme proprii sau contracte de tip PFA, pentru a evita restrictiile de pe piata muncii din statele nordice", a explicat de Zwager. El a mai precizat ca un alt rezultat surprinzator al studiului a fost acela ca 80% dintre romanii emigranti au dreptul sa lucreze legal in tara in care au emigrat si sunt constienti de aceste oportunitati. In ceea ce priveste structura emigrantilor romani in functie de mediul de provenienta, studiul arata ca 48% dintre migranti provin din mediul rural si 52% din mediul urban. Romanii ar prefera sa fie saraci in Spania decat sa fie saraci in Romania. Cei mai multi emigranti romani (86,2%) au studii medii, in timp ce numai 12,4% au studii superioare. Se remarca insa un "exod" al romanilor cu inalte calificari in statele care nu fac parte din Uniunea Europeana (precum Canada sau SUA), unde peste 44% dintre cei care pleaca au studii superioare, aici plecand mai mult ingineri IT sau medici. Aproape unu din cinci (18%) dintre acestia pleaca in afara in conditiile in care au un job in Romania. Studiul, care a masurat datele pentru perioada august 2009 - august 2010, a fost realizat pe un esantion de 15.100 de familii de romani aflati la munca in strainatate, iar un numar de 1.130 de interviuri au fost validate si au avut raspunsuri complete la intrebarile din chestionare. Marja de eroare a studiului este de +- 3%. Numarul de romani care lucreaza in strainatate, de 2,9 milioane de persoane, a fost realizat folosind o medie a tuturor statisticilor privind numarul de emigranti. Un numar oficial al romanilor aflati la munca in strainatate va fi disponibil abia in luna martie a anului viitor, cand INS va publica primele rezultate preliminare ale recensamantului.