S&P mentine ratingul si cere consolidare bugetara pentru imbunatatirea calificativului - 10 aprilie 2017
Standard & Poor’s (S&P), una dintre cele mai importante agenţii de evaluare financiară la nivel internaţional, a decis să menţină ratingul acordat României în categoria „investment grade“, cu perspectivă stabilă. Nivelul ratingului ar putea fi îmbunătăţit dacă guvernul va face eforturi în continuare în privinţa consolidării bugetare, datoria guvernamentală va intra pe o traiectorie descendentă - inclusiv prin implementarea cu succes a procesului de restructurare sau privatizare a întreprinderilor de stat, evoluţie care să conducă la o creştere macroeconomică stabilă şi predictabilă şi consolidarea finanţelor publice în contextual îmbunătăţirii cadrului de guvernanţă. Pe de altă parte, S&P avertizează că ratingul României ar putea să fie retrogradat dacă reversarea politicilor ar determina deteriorarea semnificativă a deficitelor, datoriei şi costurilor de împrumut, sau în cazul în care reapar dezechilibrele externe. S&P a fost prima agenţie de evaluare financiară care a retrogradat ratingul suveran al României în toamna anului 2008 - când a început criza financiară mondială - la categoria „junk“, astfel că România devenea singura ţară membră a Uniunii Europene cu rating sub pragul recomandat pentru investiţii. Penalizarea a venit din cauza datoriei mari private pe termen scurt şi a deficitului imens de cont curent acumulat în anii de boom 2005-2008, care nu mai putea fi susţinut în condiţiile în care pieţele financiare externe închideau uşile. Iar ratingul a fost menţinut timp de şase ani în această categorie în ciuda îmbunătăţirii indicatorilor fundamentali ai economiei, a scăderii deficitelor şi a trei acorduri succesive cu FMI. Agenţia de rating S&P a reconfirmat la sfârşitul săptămânii trecute ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la „BBB-/A-3“ pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi monedă locală, cu perspectivă stabilă. Reconfirmarea ratingului României este susţinută de nivelul moderat al datoriei guvernamentale şi externe, susţinute de creşterea economică puternică. Iar perspectiva stabilă reflectă aştepările S&P privind majorarea deficitelor fiscale şi externe ale României în urma măsurilor de relaxare fiscală, în timp ce datoria guvernamentală şi datoria externă vor rămâne la niveluri moderate susţinute de creşterea economică solidă, conform informaţiilor transmise de agenţia de rating. Pentru acest an, agenţia de rating S&P anticipează o creştere a PIB de 4,1%, după saltul de 4,8% din 2016, în condiţiile în care deficitul bugetar va accelera la 3,6% din PIB, iar deficitul de cont curent va ajunge la 2,6% din PIB. Puternica agenţie americană de rating S&P, la care se uită pieţele financiare, remarcă evoluţia economiei româneşti, care a arătat semne de rezistenţă şi consolidare, în ciuda perioadei incerte preelectorale şi a turbulenţelor postalageri, amintind că anul trecut creşterea PIB a ajuns la 4,8%, unul dintre cele mai rapide ritmuri din Uniunea Europeană. Totodată, S&P aduce în discuţie creşterea puternică a exporturilor, a consumului privat şi a investiţiilor private. Agenţia de rating consideră că există un grad semnificativ de incertitudine în privinţa prognozei deficitului bugetar şi anticipează că pe termen mediu constrângerile bugetare vor necesita o politică fiscală mai restrictivă. În viziunea S&P, deficitul bugetar va scădea până la aproape 3% din PIB în 2020, după ce în acest an şi în 2018 va ajunge la 3,6%, peste ţinta guvernului de sub 3% din PIB. S&P nu a fost doar prima mare agenţie care a dat în toamna anului 2008 startul retrogradării României în categoria „junk“ (nerecomandată investitorilor), ci a fost şi ultima care a decis să îmbunătăţească ratingul României. Agenţia de evaluare financiară s-a înduplecat în primăvara anului 2014 să „elibereze“ România din categoria „junk“, unde staţiona din toamna anului 2008, şi să acorde ratingul „investment grade“ cu perspectivă stabilă. Fitch ne-a retrogradat în „junk“ în toamna anului 2008, iar la jumătatea anului 2011 a decis să ne dea biletul de trecere pentru categoria „investment grade“ majorând calificativul acordat României cu o treaptă. În schimb, agenţia Moodyís a rămas conservatoare în toată perioada de criză, fiind singura care a menţinut calificativul României în liga „investment grade“. Teoretic, un calificativ mai bun poate să se reflecte într-o îmbunătăţire a percepţiei investitorilor, în prime de risc de ţară mai scăzute, adică în costuri de finanţare de pe piaţă mai mici. îmbunătăţirea ratingului Rom‚niei poate avea consecinţe pozitive şi pentru piaţa de capital. Un salt al ratingului ar putea să atragă investitorii mai precauţi, respectiv fondurile care nu pot să-şi plaseze banii în ţările cu rating superior.