SIF-urile isi pregatesc iesirea de la BCR cu gandul la miliardul de euro - 04 august 2011

SIF-urile si austriecii de la Erste se apropie de finalizarea negocierilor pentru exit. Cat vor obtine in schimbul nelistarii? GE ia jumatate dintr-un parc de 120 de turbine Roxana Petrescu GE Energy, divizia de energie a americanilor de la General Electric, a mai facut un pas de implicare puternica pe piata locala trecand de la statutul de furnizor de echipamente pentru proiecte energetice uriase la acela de actionar in cadrul unui parc eolian. "GE a luat anul trecut decizia de a achizitiona participatia unui fond de investitii japonez care lucra alaturi de compania germana Pronind la dezvoltarea mai multor proiecte eoliene in zona Moldovei, in Vaslui, cu o capacitate instalata totala de 300 MW (aproape jumatate din capacitatea instalata a unui reactor de la Cernavoda - n.red.). Este vorba despre 4 parcuri eoliene, iar in acest moment detinerile celor doi parteneri sunt aproximativ egale", a declarat Carmen Neagu, region executive al GE Energy pentru Romania, Bulgaria si Moldova, fara a preciza valoarea tranzactiei. Parcurile vor avea 120 de turbine. Neagu nu a dezvaluit valoarea investitiei, dar tinand cont de capacitate, parcul ar putea ajunge la 500 de milioane de euro. Costurile pentru dezvoltarea proiectului vor fi impartite intre cei doi investitori. Odata cu intrarea in operare a parcului eolian, cel mai probabil General Electric se va retrage sau isi va pastra o mica parte din actiuni, compania continuand aceeasi activitate de baza de furnizor de echipamente si nu de operator al unor capacitati de producere a energiei electrice. Banii investiti vor fi recuperati in momentul iesirii din proiect. Vezi pagina 12 Doar 10 credite in lei si 4 pentru constructii prin "Prima casa" Ciprian Botea CreSterea costului finantarii la euro si scaderea dobanzilor pe piata monetara de la Bucuresti nu i-au convins pe romani sa renunte la valuta si sa se imprumute in lei, astfel ca bancherii au vandut numai zece credite ipotecare in lei prin "Prima casa" 4, ceea ce inseamna 0,3% din totalul finantarilor acordate in aceasta etapa. "Circa 20% din clienti vor intr-o prima faza credite in lei. Se razgandesc insa in momentul in care vad diferenta de cost. Dobanda este aproape dubla la un credit in lei fata de unul in euro. Este inca loc pentru reducerea dobanzilor la lei", comenteaza Liviu Andrei, directorul executiv al brokerului de credite Alliance Finance. Bancile care participa la "Prima casa" pot percepe o dobanda maxima formata din Euribor la trei luni plus o marja fixa de cel mult 4% la euro si indicatorul Robor la trei luni plus o marja de cel mult 2,5% la lei, in aceasta marja fiind incluse si eventualele comisioane. La nivelul actual al indicatorilor de pe piata monetara, diferenta dintre dobanda la un credit in euro si cea la un credit in lei este de circa 2,5 puncte procentuale. De exemplu, la un credit in valuta de 57.000 de euro pe 30 de ani clientul plateste la final circa 120.000 de euro, in timp ce la un credit in lei de 240.000 de lei (echivalentul a 57.000 de euro) suma platita la finalul contractului este de 608.000 de euro (ceea ce echivaleaza cu 245.000 de euro). Continuare in pagina 6 Europa financiara, in tensiune din cauza Italiei si a Spaniei Bogdan Cojocaru Italia si Spania sunt in corzi la mai putin de doua saptamani de la summit-ul care ar fi trebuit sa opreasca extinderea crizei catre cele doua tari, piloni importanti ai zonei euro cu economii echivalente cu 30% din Produsul Intern Brut al intregii uniuni monetare europene. Neincrederea investitorilor in planurile europenilor de a stopa propagarea crizei si in capacitatea guvernelor tarilor con­fruntate cu datorii uri­ase de a-si onora obliga­tiile de plata a impins in ultimele zile costurile de finantare ale Italiei si Spaniei periculos de aproape de pragul de 7%, nivel considerat nesustenabil. Miercuri insa randamentele obligatiunilor italiene pe zece ani au scazut pentru prima data in ultimele sase zile, ajungand la 6,10% dupa ce banca centrala elvetiana a redus dobanzile si aparitia unor speculatii ca zona euro ar putea interveni pentru detensionarea pietelor. Costul finantarii datoriilor spaniole pe zece ani a scazut la 6,22%, de la 6,45% la inceputul sedintei. Un nivel de 7% este perceput ca fiind nesustenabil. Avand in vedere imprevizibilitatea si tendinta de a exagera a pietelor, nu se poate exclude posibilitatea ca atacurile asupra obligatiunilor italiene si spaniole sa se intensifice. Economistul Liviu Voinea crede ca sunt sanse ca Italia si Spania sa cada prada crizei datoriilor, iar analistul economic Aurelian Dochia atentioneaza ca pietele nu pot fi inselate de masuri partiale. "Unul dintre avantajele Italiei este ca o buna parte a datoriilor este interna, dar aceasta nu inseamna ca riscurile nu exista, iar pietele percep riscurile", a spus Aurelian Dochia. Pentru a calma investitorii, un reprezentant al Comisiei Europene a anuntat ca nu exista discutii despre un program de interventie financiara externa destinat Italiei. Europa Centrala si de Est nu este inca afectata de turbulente. Grupul austriac Erste Bank, actionarul majoritar cu 69,4% din capitalul BCR, a facut o oferta de cumparare catre cele cinci Societati de Investitii Financiare (SIF-uri) pentru restul de 30,1% din capitalul celei mai mari banci din sistem. In 2006, austriecii au platit 3,75 mld. euro pentru 61,88% din actiunile ban­cii, pe care le-a cumparat de la statul roman, BERD si IFC. Privatizarea BCR a fost una dintre cele mai profitabile privatizari pentru statul roman si una dintre cele mai transparente. Cele cinci SIF-uri Banat, Moldova, Transilvania, Muntenia si Oltenia au ramas in actionariatul bancii, cu conditia ca Erste sa listeze banca la bursa de la Bucuresti astfel incat sa isi poata vinde partici­patiile de 30% din capital. Grupul austriac nu are insa nicio intentie sa listeze banca la BVB, facan­-du-le in schimb o oferta de cumparare SIF-urilor. "Toate cele cinci SIF-uri au primit o oferta concreta de la Erste privind pachetele de actiuni detinute la BCR. Oferta este aceeasi pentru toate cele cinci SIF-uri. Am semnat un acord de confidentialitate si nu pot sa spun nimic pana nu sunt toate semnaturile. Cred ca aceasta problema va fi transata intr-un timp rezonabil, o luna, maximum do­ua", a spus Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana care detine 6% din capitalul BCR. BRD, a doua cea mai mare banca, cu active de 11,3 mld. euro si un profit net de 119 mil. euro in 2010, are o valoare pe Bursa de 2,2 mld. euro, fiind evaluata de investitori la de circa 20 de ori profitul net. Calculand similar, BCR, cu active de 16,1 mld. euro si un profit net de 110 mil. euro in 2010, insa cu un poten­ti­al de a genera un profit cu 50% mai mare gratie activelor mai mari, ar putea fi evaluata la 3-3,3 mld. euro. Astfel, par­ticipa­tiile SIF-urilor de 30% din BCR ar putea sa valoreze circa 1 mld. euro. In Polonia, statul se pregateste sa vanda pe bursa 10% din cea mai mare banca, PKO. Pentru 10% din PKO, estimarile sunt ca polonezii ar putea incasa peste 2 mld. dolari. (1,4 mld. euro).