SIF-urile si (FP) platesc salariile de la CNVM. Cine pe cine supravegheaza? - 13 octombrie 2011

Cele cinci SIF-uri si Fondul Proprietatea (FP) sunt principalii finantatori ai Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), doar in 2010 contribuind cu 3,8 milioane de euro la bugetul arbitrului pietei de capital. Cat de obiectivi mai sunt comisarii fata de aceste entitati? Cu o avere cumulata de 28 mld. lei la finele anului trecut, SIF-urile, FP si fondurile de investitii au contribuit cu 16,2 mil. lei la bugetul CNVM in 2010, ajutand Comisia sa inregistreze un excedent de circa 6 mil. lei anul trecut, potrivit raportului anual publicat recent. CNVM a inregistrat anul trecut venituri curente de 38,3 mil. lei, aproape jumatate din aceasta suma provenind din comisionul de 0,1% (anual) din valoarea activelor SIF-urilor, ale Fondului Proprietatea si ale fondurilor de investitii. O pondere importanta in venituri au avut-o si incasarile din ofertele publice de preluare, in valoare de aproape 9 mil. lei, in timp ce din tranzactiile pe bursa, CNVM a incasat 5 mil. lei. Cheltuielile Comisiei au fost in valoare de 32,6 mil. lei, din care 20,4 mil. lei au fost cheltuiti cu salariile celor 220 de angajati. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare este o institutie de supraveghere autonoma care se autofinanteaza, independent de bugetul de stat, din taxe si comisioane aplicate investitorilor si emitentilor. Principalele surse de venit provin de la un numar redus de emitenti (cele cinci SIF-uri si Fondul Proprietatea cu active cumulate de peste 23 mld. lei), ridicandu-se astfel semne de intrebare despre cat de independent este arbitrul pe o piata de capital cu o reputatie proasta cand vine vorba de drepturile actionarilor minoritari. In Polonia, de exemplu, unde functioneaza o singura autoritate de supraveghere pentru intreg sistemul bancar, asigurari, piata de capital si pensii private, bugetul autoritatii este parte integranta a bugetului de stat, desi nu este finantata de la bugetul de stat, iar Parlamentul polonez dimensioneaza cheltuielile si veniturile, in timp ce in Romania, Parlamentul nu are niciun control asupra cheltuielilor, CNVM fiind cea care decide cuantumul acestora. Mai mult, in Polonia autoritatea de supraveghere nu incaseaza direct comisioanele de la investitori si emitenti, ci indirect prin intermediul bursei din Varsovia si a depozitarului. Bursa si depozitarul decid ce se intampla cu excedentul. Un indiciu despre cat de importante sunt SIF-urile in economia CNVM a aparut la inceputul anului trecut, cand arbitrul pietei de capital a cerut in premiera fondurilor de investitii si SIF-urilor sa-si plateasca in avans comisioanele pentru primele sase luni ale anului oferind in schimb o reducere de 5% din suma datorata. La inceputul anului 2010 CNVM mai avea in conturi doar circa 3 mil. lei, fata de 16,8 mil. lei la inceputul lui 2009, si se confrunta cu probleme de lichiditate. SIF-urile au acceptat propunerea la inceputul anului trecut si au fost dispuse sa sprijine CNVM cu lichiditati platind anticipat pe sase luni comisioane in valoare de 3,5 mil. lei (850.000 de euro). In schimb, SIF-urile au tinut capul de afis in ultimul an in principal din cauza abuzurilor facute de unii dintre presedinti care au incalcat drepturile actionarilor. In primavara mai multe fonduri de investitii au cerut SIF-urilor majorarea consistenta a dividendelor, insa unii dintre sefii SIF-urilor au refuzat, motivand ca fondurile actioneaza concertat. CNVM nu a avut o reactie ferma pe acest subiect, iar fiecare dintre SIF-uri a procedat cum a considerat de cuviinta: SIF Transilvania (SIF3) si SIF Oltenia (SIF5) care au refuzat dreptul actionarilor de a introduce pe ordinea de zi a adunarii generale a actionarilor (AGA) propuneri privind cresterea dividendelor. In aceasta toamna aceleasi fonduri au cerut SIF-urilor sa convoace AGA pentru a demara procedurile de listare a BCR, insa SIF Transilvania si SIF Banat au refuzat. Clarificarea a venit abia saptamana trecuta, cand CNVM a hotarat ca introducerea unor puncte pe ordinea de zi a adunarilor generale ale actionarilor de catre actionari care detin cumulat peste 5% din actiunile unei societati listate nu inseamna ca acesti actionari actioneaza in mod concertat.