Scaderea dobanzilor bancare a propulsat fondurile mutuale peste pragul de 1 mld. Euro - 13 aprilie 2010

Fondurile mutuale au incheiat cel mai bun trimestru din istorie, reusind sa atraga aproape 200 mil. euro de la investitori in primele trei luni ale anului si sa ajunga la active nete totale de un miliard de euro. Scaderea dobanzilor bancare a adus fondurilor 16.000 de noi investitori. Industria fondurilor mutuale a inceput anul 2010 in forta, profitand din plin de reducerea dobanzilor bancare. Cele 54 de fonduri mutuale au spart un nou prag psihologic, reusind sa ajunga la active nete totale de 4,29 mld. lei (1 mld. euro) la finele lunii martie, dupa ce au avut intrari nete de 795,4 mil. lei (194 mil. euro) in primul trimestru - performante unice in istoria de peste 15 ani a industriei. Numarul de investitori a crescut cu circa 16.000, pana la un total de 180.509 persoane la finele lunii martie, potrivit raportului lunar emis de Asociatia Administratorilor de Fonduri (AAF). "Industria fondurilor mutuale a mai depasit un prag psihologic si capata tot mai multa incredere in fortele proprii. Primul miliard de euro in active administrate a fost atins mai repede decat anticipaseram, insa am fost ajutati si de deciziile Bancii Nationale (privind reducerea dobanzii de politica monetara - n. red.)", a spus Dragos Neacsu, presedintele societatii de administrare Erste Asset Management, cel mai mare administrator de fonduri mutuale, cu active in portofoliu de 1,91 mld. lei (466 mil. euro). Fondurile, mai atragatoare decat depozitele cand dobanzile scad Maximele istorice atinse de fondurile mutuale au loc in conditiile in care economiile plasate in depozite bancare au scazut usor in primele doua luni ale anului. Potrivit BNR, in primele doua luni ale anului soldul depozitelor in lei s-a redus cu aproape 260 mil. lei, in timp ce soldul depozitelor in valuta s-a diminuat cu 50 mil. euro. Activele fondurilor mutuale si soldul depozitelor bancare au evoluat in primul trimestru sub influenta deciziilor Bancii Nationale a Romaniei de a reduce de doua ori la rand dobanda de referinta, de la 7,5 % la inceputul anului pana la un minim istoric de 6,5%, care a determinat si bancile comerciale sa scada dobanzile oferite la depozite. In urma cu un an, dobanzile oferite de banci la depozite depaseau chiar 15% pe an, pe fondul lipsei de lichiditati, randamentul fiind multumitor pentru investitorii care nu erau dispusi sa-si asume prea multe riscuri. In prezent insa, majoritatea bancilor nu ofera mai mult de 7,5% pe an pentru depozitele in lei, iar investitorii incep sa se uite si la fondurile cu plasamente pe Bursa, care au adus castiguri si de peste 150% in ultimele 12 luni. Fondurile monetare incep si ele sa para mai atractive decat depozitele, sumele mari pe care acestea le atrag de la investitori permitandu-le sa negocieze dobanzi mai mari decat media pietei. "Primul trimestru din 2010 aduce si noutatea ca pentru prima data cresterile de active sunt sustinute nu doar de fondurile monetare, ci si de fondurile mai riscante, precum fondurile diversificate si de actiuni. Semnalul dat pietei este ca investitorii incep sa isi diversifice plasamentele, iar atentia acordata fondurilor mutuale creste progresiv", a spus Mihail Ion, presedintele societatii de administrare Raiffeisen Asset Management, al doilea cel mai mare administrator din piata. La finele lunii martie, Raiffeisen gestiona active nete de 1,38 mld. lei (337 mil. euro). Administratorii de fonduri sunt de parere ca cei 200 mil. euro atrasi de fondurile mutuale in primul trimestru provin atat din depozitele bancare inchise de clientii bancari in cautare de plasamente mai profitabile, cat si din economii "proaspete" ale investitorilor. "Evolutia pozitiva a cursului de schimb in primul trimestru a favorizat plasamentele in fonduri mutuale pentru investitorii din categoria de venituri peste medie ale caror disponibilitati de economisire au crescut. Desi este dificil de cuantificat, o parte din activele fondurilor provin din depozitele bancare", explica Dragos Neacsu. Monetarele raman in top, dar vin actiunile din spate Potrivit statisticilor AAF, opt fonduri monetare au atras peste 70% din totalul intrarilor nete de 795,4 mil. lei raportate de industrie, BCR Monetar si Raiffeisen Monetar fiind principalii performeri. Pe locul secund in topul celor mai atragatoare fonduri mutuale sub raportul intrarilor nete se situeaza fondurile de actiuni, care au inregistrat intrari nete de 42,6 mil. lei (10 mil. euro). La categoria fondurilor de actiuni, BT Maxim, administrat de BT Asse Management, a atras cel mai consistent volum de active, de 18 mil. lei in primul trimestru. La scurta distanta il urmeaza fondul Romania Actiuni, administrat de societatea Raiffeisen Asset Management, cu 13,6 mil. lei in primele trei luni. Subscrierile nete in fondurile de obligatiuni s-au ridicat la 37,7 mil. lei , in timp ce fondurile diversificate au atras aproape 7 mil. lei. Cum intrarile nete raportate de fondurile cu profil de risc ridicat, precum cele diversificate si de actiuni, reprezinta doar o zecime din volumele atrase de fondurile de plasamente conservatoare, precum cele monetare si de obligatiuni, managerii de fonduri sunt de parere ca este nevoie de mai mult decat dobanzi mici pentru a vedea intrari consistente in fondurile riscante. "Ponderea fondurilor diversificate si de actiuni in industrie nu poate creste foarte mult cu marfa existenta in momentul de fata pe Bursa. Daca in urmatorii doi ani vom avea parte de listarile promise, iar statul va lua in calcul sa plateasca din datorii prin listarea unor pachete de actiuni la Bursa, ne putem astepta ca fondurile de actiuni sa aiba o evolutie similara cu cea a fondurilor monetare", a mai afirmat Neacsu. Piata fondurilor mutuale ramane in continuare disputata de doi mai jucatori: Erste Asset Management si Raiffeisen Asset Mnagament, care controleaza impreuna peste 75% din activele nete, restul de 17 administratori impartindu-si active de mai putin de un miliard de lei.