Schimbare de macaz in politica BNR? Cursul valutar sus, dobanzile la lei jos? - 20 iulie 2012

BNR tine dobanzile jos si lasa leul sa se deprecieze constant, asa cum a recomandat recent si FMI. Joi, 19 iulie: cursul leu/euro sare pe piata valutara interbancara la peste 4,58 lei/euro, dobanda ROBOR pe o zi anuntata dimineata de BNR coboara la 1,58%. Combinatia dintre cresterea continua a cursului si mentinerea dobanzilor pe termen scurt la niveluri scazute se prelungeste de mai multe zile, ridicand semne de intrebare privind o eventuala schimbare de politica din partea BNR si magnitudinea presiunilor de depreciere a leului. S-a hotarat BNR sa asculte recentele indicatii ale FMI de reducere a interventiilor valutare si sa lase cursul mai liber? Sunt iesirile de valuta atat de mari incat BNR nu le-ar putea contracara fara sa arunce in aer dobanzile la lei asa cum s-a mai intamplat in trecut?Prefera BNR sa protejeze creditarea in lei si costurile de finantare ale statului, in loc sa se mai preocupe ca in trecut de situatia portofoliilor de credite in valuta care domina bilanturile bancilor si care pot inregistra cresteri ale ratei de neperformanta din cauza deprecierii abrupte a leului? Se teme atat de tare banca centrala ca si-ar eroda prematur rezerva valutara intarita cu ajutorul uriasului imprumut contractat in 2009 de la FMI si care de luna viitoare incepe sa fie rambursat? Nu mai este valabila teoria ca Banca Nationala poate duce cursul exact acolo unde vrea avand in vedere cat de mica este piata? Prefera banca centrala sa lase piata libera pentru a nu fi acuzata ca interventiile sale ar interfera cu interesele taberelor politice aflate in conflict deschis? (Si totusi, una dintre parti invoca deja "deprecierea dezastruoasa" a leului.)"In trecut, BNR apara un anumit nivel al cursului de schimb retragand lei de pe piata. Diminuarea lichiditatii in lei conducea la cresterea ratelor dobanzilor. De data aceasta, deprecierea nu poate fi evitata pe termen scurt si BNR a lasat lichiditate in piata pentru a evita cresterea concomitenta a cursului si a dobanzilor. Din pacate, reducerea dobanzilor are loc doar pentru scadente extrem de scurte (de pana la o saptamana) deoarece banca centrala nu foloseste instrumente prin care sa injecteze lichiditate pe termene mai lungi pentru a permite reducerea dobanzilor pe scadente mai mari (si, implicit, scaderea ROBOR la o luna si trei luni, dobanzile de referinta pentru creditele acordate in lei)", explica Dan Bucsa, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank.Toti observatorii sunt de acord ca ceva sigur s-a schimbat in atitudinea BNR: nu mai recurge la interventii agresive pentru protejarea leului; si nu pare sa fie o abordare de scurta durata, leul acumuland deja o pierdere de aproape 6% in fata euro de la inceputul anului. Vlad Muscalu, senior economist al ING Bank, avanseaza trei posibile explicatii: BNR a folosit deja aproape 2 mld. euro de la inceputul anului pentru temperarea cursului; exista riscul ca situatia globala/locala sa se inrautateasca semnificativ; BNR ar putea fi nevoita sa apeleze la rezerva si pentru a sustine sistemul bancar si poate chiar pentru a acoperi o parte din datoria externa a sectorului public. Oficialii BNR au reafirmat insa recent ca sistemul bancar nu are nevoie de masuri speciale de sprijin cel putin anul acesta.Pe de alta parte, ING crede ca libertatea de care se bucura cursul in ultima vreme ar putea atrage atentia speculatorilor care in ultimii ani fusesera descurajati de ideea ca BNR controleaza ferm piata valutara si nu prea e loc de castiguri facile. Pe termen scurt, revenirea speculatorilor ar tempera deprecierea leului, dar cu riscurile ulterioare de rigoare.Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank, merge pe varianta conform careia in judecata BNR prevaleaza stimularea economiei prin scaderea dobanzilor, dar si recomandarile FMI de a lasa mai multa libertate pietei valutare."Banca Nationala pare sa gestioneze instrumentele sale de politica monetara incat sa pastreze un nivel optim al lichiditatii pe piata care sa exercite presiuni descendente asupra dobanzilor interbancare. Consider ca aceasta strategie este adecvata conditiilor macroeconomice actuale, incercandu-se stimularea economiei prin scaderea dobanzilor, precum si descurajarea creditarii in valuta in favoarea celei in lei. In perioadele cand exista tensiuni pe piata creditarii non-guvernamentale, precum si dificultati in atragerea de finantare a datoriei trezoreriei statului, mentinerea la un nivel redus a dobanzilor interbancare este cea mai inteleapta decizie, stimuland circulatia lichiditatilor spre economia reala, precum si pe piata interbancara."Indiferent de explicatii, cert este ca in ultimele doua luni atat BNR, cat si Ministerul Finantelor au pompat lichiditati pe piata: BNR prin licitatiile repo saptamanale, care au acoperit cu brio efectul interventiilor valutare modeste, iar Finantele prin rascumparari de titluri de stat mai mari decat emisiunile noi si chiar prin rambursari de TVA mai consistente.Aceste injectii au presat dobanzile ROBOR pe termen scurt, creand practic premise suplimentare pentru deprecierea leului atat timp cat oricine a avut acces la lei ieftini pentru a cumpara euro. Pe de alta parte, asigurarea finantarii deficitului bugetar nu este o chestiune atat de presanta avand in vedere ca Ministerul Finantelor si-a acoperit o mare parte din necesar in primele cinci luni ale anului. In fine, cererea de credite ramane foarte slaba si ca atare nivelul dobanzilor conteaza mai putin, dupa cum sustin bancherii.Sigur este ca ieri dupa amiaza cotatiile de pe piata valutara au sarit din nou, ajungand chiar la peste 4,58 lei/euro. Banca Centrala Europeana (BCE), care afiseaza propriul curs de referinta la distanta de doua ore fata de BNR, a anuntat o paritate record de 4,5750 lei pentru un euro, in crestere cu 6,3% fata de nivelul de la sfarsitul lui 2011, respectiv cu 7,4% peste cursul din urma cu un an.In pofida teoriei ca deprecierea rapida a leului din ultimele saptamani este determinata de deteriorarea perceptiei investitorilor straini, cotatiile asa-numitelor CDS-uri, care cuantifica in puncte procentuale prima de risc de tara, au scazut in ultimele zile, revenind spre pragul de 4%, in concordanta cu o miscare vizibila la nivelul intregii regiuni. Alteori, CDS-urile sareau si la 5%, fara ca aceasta miscare sa fie insotita de salturi ale cursului leu/euro.Dan Bucsa, economistul-sef al UniCredit, crede ca valoarea vanzarilor indirecte de valuta ale BNR a scazut in luna iulie - pentru a preveni reducerea rapida a rezervelor valutare - si investitorii straini au avut curaj sa mizeze pe o depreciere mai puternica a leului."Cu toate acestea, evolutia monedelor din regiune, a primei de risc a Romaniei si a deficitului comercial sugereaza ca leul s-ar putea intari daca investitorii revin la sentimente mai bune fata de Romania daca situatia interna se normalizeaza.Si ING inclina spre un asemenea scenariu, dar mentine deocamdata o prognoza de curs de 4,65 lei/euro pentru primul trimestru din 2013, desi o considera riscanta.RBS contabilizeaza mai multe riscuri de depreciere a leului decat de apreciere asa ca vede euro la 4,58 lei in septembrie, respectiv la 4,60 lei in decembrie.