Seful (BCC): Ne-am stabilizat, dar daca se adanceste criza, ne gandim din nou la restructurare - 27 septembrie 2011: Diferență între versiuni

Carpatica ar putea trece pe profit anul acesta dupa ce ritmul de crestere a provizioanelor a incetinit semnificativ si vanzarile de credite au crescut, dar managementul bancii se gandeste si la continuarea procesului de restructurare in conditiile unui nou val al crizei. "2011 a fost anul stabilizarii dupa ce in 2010 am traversat faza cea mai acuta a procesului de restructurare. Suntem multumiti de modul in care s-a transformat banca, dar lucrurile nu se opresc niciodata. Suntem inca intr-o etapa de eficientizare si suntem pregatiti de o noua restructurare daca aceasta criza se va acutiza si creditarea va intarzia sa isi revina, pentru ca singurul control pe care il ai este cel al cheltuielilor", a declarat Nicolae Surdu, directorul general al Bancii Carpatica, intr-un interviu acordat ZF. Carpatica, o banca de talie redusa controlata de omul de afaceri Ilie Carabulea, se pregateste acum sa revina pe profit dupa ce pierderile s-au redus de sase ori in primul semestru, pana la 18,7 milioane de lei, datorita presiunii mai mici asupra portofoliului de credite, afectat puternic de intarzierile la plata in ultimii doi ani. Banca a trecut printr-o reorganizare dura anul trecut, cand au fost inchise sucursalele neprofitabile, au fost externalizate o serie de activitati si un sfert din angajati au plecat din banca. "Ca buget suntem destul de aproape de a trece pe plus si exista posibilitatea ca banca sa treaca usor pe profit anul acesta. Asteptam vanzari mai mari de credite in trimestrul al patrulea si o crestere a recuperarilor de provizioane. Strategia a fost sa curatam bilantul inca de anul trecut pentru ca mai departe sa ne concentram pe partea de vanzari", afirma Surdu. El spune ca volumul provizioanelor pentru acoperirea pierderilor din credite neperformante constituite in primele opt luni din 2011 a reprezentat numai 16% din volumul de provizioane constituit in perioada corespunzatoare a anului trecut, iar in ultimele doua luni recuperarile de provizioane au fost suficient de mari incat sa acopere provizioanele nouconstituite. Carpatica incheiase anul trecut cu o pierdere de 155 milioane de lei (aproape 37 mil. euro), dupa ce a constituit provizioane nete de 49 mil. euro. Revenirea pe profit a bancii depinde insa de evolutia crizei, spune seful Carpatica, in conditiile in care o accentuare a acesteia ar incetini vanzarile de credite. Creditele noi acordate populatiei au crescut de 1,5 ori in primele opt luni comparativ cu volumul de credite acordate pe parcursul anului trecut, in timp ce in cazul companiilor media lunara este cu 45% mai mare decat in aceeasi perioada din 2010. Estimarile bancii indica o dublare a volumului de credite noi in 2011 fata de anul trecut. "Chiar daca vanzarile de credite au crescut semnificativ fata de 2010, viteza de rambursare continua sa fie mai mare, astfel ca veniturile nu sunt la nivelul la care neam dori. Nici randamentele la titlurile de stat nu mai sunt la fel de mari ca anul trecut, cand o parte din profitul operat ional s-a datorat portofoliului de titluri de stat." Surdu spune ca firmele prefera in aceasta perioada creditele pe termen scurt si mediu in lei in conditiile in care presista incertitudinea legata de viitor. Companiile mici au fost primele afectate de criza, sustine acesta, dar vor fi si primele care isi revin deoarece sunt mai flexibile si mai inovative. "Este imbucurator faptul ca in ultimele sase luni reticent a clientilor a inceput sa se diminueze treptat." Banca incearca acum sa mearga spre domenii precum agricultura si industriile colaterale, unde Surdu apreciza ca exista un potential de dezvoltare foarte mare, dar care este inca neexploatat. Carpatica s-a dezvoltat initial ca o banca pentru companii, segmentul de retail fiind dezvoltat abia in ultimii ani. Cele mai multe imprumuturi vandute pe acest segment in acest moment sunt credite de refinantare (circa 45%). Circa 30% din creditele noi sunt imprumuturi de nevoi personale, iar un sfert sunt finantari pentru achizitia de locuinte. Carpatica se bazeaza in principal pe depozite, iar Surdu spune ca se simte o concurenta mai stransa pentru resursele atrase de la clientela, in conditiile in care si bancile cu actionariat strain incearca sa obtina mai multe resurse direct de pe piata locala. El afirma ca pentru a se dezvolta banca are nevoie de un actionar strategic si ca exista discut ii in acest sens, fara a oferi insa mai multe detalii. "Banca va avea nevoie de un investitor strategic, cu o putere financiara mai mare. Decizia este insa la latitudinea actionarilor, care sunt constienti de acest lucru si actioneaza in consecinta. Discutiile sunt permanente."