Bancile din Romania nu prea se concureaza - 03 octombrie 2011: Diferență între versiuni
Admin (discuție | contribuții) (csv2wiki) |
Admin (discuție | contribuții) (csv2wiki) |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
Bancile prezente in tara noastra isi taxeaza clientii din Romania mult mai scump decat suratele lor din Occident, iar marjele lor mari de profit arata ca nu se concureaza indeajuns, a declarat sambata Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei. „Marjele la bancile din Romania sunt mari, ceea ce inseamna ca la noi concurenta nu este mare. Comisia Europeana este ingrijorata”, a spus Chiritoiu intr-o conferinta desfasurata la Sinaia. Afirmatiile sale au fost intarite si de Eugen Chirovici, consilier in cadrul Bancii Nationale a Romaniei (BNR). „Chiar daca avem multe entitati bancare in Romania, daca ne uitam la cotele de piata, 60%-70% din total e concentrat in doar cateva banci mari”, a spus consilierul BNR. Chirovici a spus ca a fost vorba despre o lacomie a bancilor, care „risca sa taie gasca cu oua de aur”, dublata de o lacomie a consumatorilor, care au trecut de la fenomene gen Caritas la preferintele pentru depozite cu dobanzi imense, de 30%, iar mai nou au descoperit creditele cu dobanzi mici. „Cand ai 500.000 de romani insolvabili, ai o problema. Nu neaparat economica, ci una sociala”, a completat Chirovici. „Intr-o lume ideala, noi, cei de la Consiliul Concurentei, am dori ca bancile sa isi ia gatul una alteia, sa faca profit cat mai mic, iar bancherii sa nu-si dea bonusuri”, a punctat Chiritoiu. Declaratiile celor doi oficiali vin dupa ce la finele saptamanii trecute Comisia Europeana a propus o taxa pe tranzactiile financiare realizate de banci, asiguratori si fondurile speculative. Jose Manuel Durao Barroso, presedintele Comisiei Europene, a catalogat taxa drept o impartire dreapta a poverii crizei intre banci si contribuabili. „In ultimii trei ani, statele membre (ale Uniunii Europene – n.r.) – ar trebui sa zic contribuabilii – au ajutat si au furnizat garantii in valoare de 4,6 trilioane de euro sectorului financiar. Este timpul ca sectorul financiar sa faca o contributie inapoi societatii”, a spus el, adaugand ca deja in anumite state bancile isi platesc cota. In aceeasi linie, Eugen Chirovici a spus si el ca bancile au trecut de la o extrema la alta: daca inainte de criza au dat credite cu nemiluita, acum fenomenul e invers. „Inainte de criza, 90% din creditele de consum s-au dat pe produse de import: masini, televizoare etc. Banii au traversat corpul economiei romanesti fara a lasa in urma vreo proteina, vreo glucida. Au ajuns in Germania sau Turcia”, a spus el. Iesirea din criza nu poate fi imaginata fara increderea consumatorilor si reluarea creditarii. „Cand un sofer merge prin viscol, daca intra in panica, probabilitatea de a avea un accident e mai mare, indiferent de conditiile meteo”, s-a exprimat el plastic. Referindu-se la noile norme de creditare propuse de BNR, el a spus ca „relansarea creditarii nu inseamna relansarea haotica a creditarii”. Potrivit unui studiu al Consiliului Concurentei, romanii au economisit in total 81 de milioane de | Bancile prezente in tara noastra isi taxeaza clientii din Romania mult mai scump decat suratele lor din Occident, iar marjele lor mari de profit arata ca nu se concureaza indeajuns, a declarat sambata Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei. „Marjele la bancile din Romania sunt mari, ceea ce inseamna ca la noi concurenta nu este mare. Comisia Europeana este ingrijorata”, a spus Chiritoiu intr-o conferinta desfasurata la Sinaia. Afirmatiile sale au fost intarite si de Eugen Chirovici, consilier in cadrul Bancii Nationale a Romaniei (BNR). „Chiar daca avem multe entitati bancare in Romania, daca ne uitam la cotele de piata, 60%-70% din total e concentrat in doar cateva banci mari”, a spus consilierul BNR. Chirovici a spus ca a fost vorba despre o lacomie a bancilor, care „risca sa taie gasca cu oua de aur”, dublata de o lacomie a consumatorilor, care au trecut de la fenomene gen Caritas la preferintele pentru depozite cu dobanzi imense, de 30%, iar mai nou au descoperit creditele cu dobanzi mici. „Cand ai 500.000 de romani insolvabili, ai o problema. Nu neaparat economica, ci una sociala”, a completat Chirovici. „Intr-o lume ideala, noi, cei de la Consiliul Concurentei, am dori ca bancile sa isi ia gatul una alteia, sa faca profit cat mai mic, iar bancherii sa nu-si dea bonusuri”, a punctat Chiritoiu. Declaratiile celor doi oficiali vin dupa ce la finele saptamanii trecute Comisia Europeana a propus o taxa pe tranzactiile financiare realizate de banci, asiguratori si fondurile speculative. Jose Manuel Durao Barroso, presedintele Comisiei Europene, a catalogat taxa drept o impartire dreapta a poverii crizei intre banci si contribuabili. „In ultimii trei ani, statele membre (ale Uniunii Europene – n.r.) – ar trebui sa zic contribuabilii – au ajutat si au furnizat garantii in valoare de 4,6 trilioane de euro sectorului financiar. Este timpul ca sectorul financiar sa faca o contributie inapoi societatii”, a spus el, adaugand ca deja in anumite state bancile isi platesc cota. In aceeasi linie, Eugen Chirovici a spus si el ca bancile au trecut de la o extrema la alta: daca inainte de criza au dat credite cu nemiluita, acum fenomenul e invers. „Inainte de criza, 90% din creditele de consum s-au dat pe produse de import: masini, televizoare etc. Banii au traversat corpul economiei romanesti fara a lasa in urma vreo proteina, vreo glucida. Au ajuns in Germania sau Turcia”, a spus el. Iesirea din criza nu poate fi imaginata fara increderea consumatorilor si reluarea creditarii. „Cand un sofer merge prin viscol, daca intra in panica, probabilitatea de a avea un accident e mai mare, indiferent de conditiile meteo”, s-a exprimat el plastic. Referindu-se la noile norme de creditare propuse de BNR, el a spus ca „relansarea creditarii nu inseamna relansarea haotica a creditarii”. Potrivit unui studiu al Consiliului Concurentei, romanii au economisit in total 81 de milioane de lei si 17,8 milioane de euro de la intrarea in vigoare a Ordonantei de Urgenta 50/2010 in iunie. „Ordonanta creditelor” a eliminat comisionul de rambursare anticipata sau l-a redus in unele cazuri. Acest lucru a permis accesarea a 160.000 de credite de refinantare si rambursarea anticipata partial a 229.000 de imprumuturi. Volumul creditelor de refinantare a fost de 2,169 miliarde de lei si de 338 de milioane de euro, in timp ce volumul rambursarilor anticipate partial a fost de 542 de milioane de lei si 262 de milioane echivalent euro. | ||
[[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]] | [[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]] | ||
{{DEFAULTSORT:-2011-10-03}} | {{DEFAULTSORT:-2011-10-03}} | ||
Versiunea de la data 16 mai 2023 17:17
Bancile prezente in tara noastra isi taxeaza clientii din Romania mult mai scump decat suratele lor din Occident, iar marjele lor mari de profit arata ca nu se concureaza indeajuns, a declarat sambata Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei. „Marjele la bancile din Romania sunt mari, ceea ce inseamna ca la noi concurenta nu este mare. Comisia Europeana este ingrijorata”, a spus Chiritoiu intr-o conferinta desfasurata la Sinaia. Afirmatiile sale au fost intarite si de Eugen Chirovici, consilier in cadrul Bancii Nationale a Romaniei (BNR). „Chiar daca avem multe entitati bancare in Romania, daca ne uitam la cotele de piata, 60%-70% din total e concentrat in doar cateva banci mari”, a spus consilierul BNR. Chirovici a spus ca a fost vorba despre o lacomie a bancilor, care „risca sa taie gasca cu oua de aur”, dublata de o lacomie a consumatorilor, care au trecut de la fenomene gen Caritas la preferintele pentru depozite cu dobanzi imense, de 30%, iar mai nou au descoperit creditele cu dobanzi mici. „Cand ai 500.000 de romani insolvabili, ai o problema. Nu neaparat economica, ci una sociala”, a completat Chirovici. „Intr-o lume ideala, noi, cei de la Consiliul Concurentei, am dori ca bancile sa isi ia gatul una alteia, sa faca profit cat mai mic, iar bancherii sa nu-si dea bonusuri”, a punctat Chiritoiu. Declaratiile celor doi oficiali vin dupa ce la finele saptamanii trecute Comisia Europeana a propus o taxa pe tranzactiile financiare realizate de banci, asiguratori si fondurile speculative. Jose Manuel Durao Barroso, presedintele Comisiei Europene, a catalogat taxa drept o impartire dreapta a poverii crizei intre banci si contribuabili. „In ultimii trei ani, statele membre (ale Uniunii Europene – n.r.) – ar trebui sa zic contribuabilii – au ajutat si au furnizat garantii in valoare de 4,6 trilioane de euro sectorului financiar. Este timpul ca sectorul financiar sa faca o contributie inapoi societatii”, a spus el, adaugand ca deja in anumite state bancile isi platesc cota. In aceeasi linie, Eugen Chirovici a spus si el ca bancile au trecut de la o extrema la alta: daca inainte de criza au dat credite cu nemiluita, acum fenomenul e invers. „Inainte de criza, 90% din creditele de consum s-au dat pe produse de import: masini, televizoare etc. Banii au traversat corpul economiei romanesti fara a lasa in urma vreo proteina, vreo glucida. Au ajuns in Germania sau Turcia”, a spus el. Iesirea din criza nu poate fi imaginata fara increderea consumatorilor si reluarea creditarii. „Cand un sofer merge prin viscol, daca intra in panica, probabilitatea de a avea un accident e mai mare, indiferent de conditiile meteo”, s-a exprimat el plastic. Referindu-se la noile norme de creditare propuse de BNR, el a spus ca „relansarea creditarii nu inseamna relansarea haotica a creditarii”. Potrivit unui studiu al Consiliului Concurentei, romanii au economisit in total 81 de milioane de lei si 17,8 milioane de euro de la intrarea in vigoare a Ordonantei de Urgenta 50/2010 in iunie. „Ordonanta creditelor” a eliminat comisionul de rambursare anticipata sau l-a redus in unele cazuri. Acest lucru a permis accesarea a 160.000 de credite de refinantare si rambursarea anticipata partial a 229.000 de imprumuturi. Volumul creditelor de refinantare a fost de 2,169 miliarde de lei si de 338 de milioane de euro, in timp ce volumul rambursarilor anticipate partial a fost de 542 de milioane de lei si 262 de milioane echivalent euro.