Energia in priza - 12 septembrie 2017: Diferență între versiuni

Problemele sectorului energetic, de la preţul energiei, la lipsa din ce în ce mai acută a specialiştilor au reprezentat principalele puncte de dezbatere ale conferinţei “Energia în priză”, organizată de cotidianul Bursa. “Energia este un domeniu strategic pentru România, cu obiective clare şi realizabile: creşterea independenţei şi a securităţii energetice”, se arată în mesajul premierului Mihai Tudose, transmis de către Gabriel Andronache, consilier de stat în Guvern. „Pe fond, ţara noastră nu trebuie să mai depindă energetic de nimeni, de aceea am intensificat eforturile pentru finalizarea strategiei energetice a României. Proiectul strategiei, aflat în lucru la Ministerul Energiei, va conţine lista cu investiţiile prioritare din sector, precum unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala Tarniţa şi un grup nou la Complexul Energetic Oltenia. Strategia va fi promovată prin lege”, spune mesajul premierului. „În acelaşi timp, avem în vedere rolul pe care România poate şi trebuie să-l aibă în cadrul UE, dar şi la nivel regional. Este absolut necesar să utilizăm banii europeni pentru dezvoltarea infrastructurii de transport şi de energie electrică. Infrastructura rămâne în continuare un element al dezvoltării uniunii energetice europene, implementarea punctelor de interes comun fiind baza pe care se va dezvolta uniunea. Ţara noastră poate câştiga din negocierile la nivelul UE pentru infrastructura de tranzit, care ar creşte veniturile din tranzit şi ar asigura şi mai multe surse de energie pentru consumatorii interni”, se mai arată în mesaj. Nevoile investiţionale mari identificate în procesul de constituire a uniunii energetice reprezintă o provocare, în opinia premierului, care adaugă că instrumentele europene care sunt la dispoziţia statelor membre (fonduri) trebuie utilizate la maxim în acest context. La nivel regional, prioritatea României pentru interconectare energetică trebuie să fie cu Republica Moldova, mai afirmă Mihai Tudose în mesaj. Pe segmentul gazelor naturale, realizarea proiectului BRUA rămâne o prioritate pentru România, conform premierului care a precizat: „Vom finaliza toate lucrările aferente primei faze a proiectului până în anul 2019. Îmbunătăţirea eficienţei energetice este un alt obiectiv strategic al politicii energetice naţionale, datorită contribuţiei majore pe care o are la realizarea siguranţei alimentării cu energie, dezvoltării durabile şi competitivităţii, la economisirea resurselor energetice primare”, mai subliniază Mihai Tudose în mesaj. Ţigle fotovoltaice de la RADET: RADET va deveni un hub tehnologic în ţara noastră, după ce va fuziona, prin absorbţie, cu ELCEN, a anunţat avocatul Gheorghe Piperea, administrator judiciar al RADET, companie de stat aflată în insolvenţă. Gheorghe Piperea a anunţat că, în circa 2-3 săptămâni, va prezenta programul de reorganizare a RADET, care va avea trei paşi. În primul rând, furnizorul de energie termică va fi transformat din regie autonomă în societate comercială, apoi se va derula procedura de fuziune efectivă, un pas intermediar fiind trecerea, cu plată, a acţiunilor pe care Primăria le deţine la Elcen, în urma unei evaluări a preţului acestor acţiuni. Potrivit administratorului judiciar, fuziunea dintre RADET şi ELCEN va conduce la ştergerea unei creanţe de 3,7 miliarde lei, urmând ca, în timpul procedurii de insolvenţă, RADET să achite doar un miliard de lei. Gheorghe Piperea a mai spus că, asemeni anului trecut, în maxim o lună, Primăria va semna o convenţie de plată în avans către Romgaz, de 430-440 de milioane de lei, în contul subvenţiei pe care o achită către RADET la energie termică, astfel încât, în iarna 2017-2018, să nu existe sincope de furnizare a agentului termic. Printre altele, avocatul a menţionat că, întrucât RADET funcţionează cu preţuri sub costul de producţie, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotărât să majoreze subvenţia acordată pentru energia termică, astfel încât preţul plătit către RADET să crească, „într-o formulă care să nu afecteze consumatorul final”. Ulterior, în timp de câţiva ani, subvenţia ar urma să ajungă la zero, după realizarea unor lucrări de modernizare şi retehnologizare a companiei. Tariful pentru agentul termic nu a fost majorat din anul 2011, deşi acest lucru ar fi trebui să se întâmple, a conchis administratorul judiciar al RADET. Potrivit lui Gheorghe Piperea, RADET a obţinut licenţa de furnizare a energiei termice în cadrul procesului de reorganizare. „Ca urmare a faptului că a intrat în insolvenţă, compania a obţinut licenţa de furnizare, pentru că, dacă ar fi continuat situaţia de dinainte de insolvenţă, nu şi-ar fi luat niciodată această licenţă”, a declarat avocatul, precizând că, până acum, RADET a furnizat agent termic în baza unei hotărâri din 1990, în condiţiile în care o lege din 2008 impune obţinerea unei licenţe de furnizare. „După ce RADET va prelua de la Primăria Capitalei, prin absorbţie, Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), RADET se va transforma în cel mai important jucător autohton din domeniu”, a mai spus Piperea. El a anunţat, printre altele, că noua entitate va avea două provocări majore, urmărind implementarea acoperişurilor solare şi realizarea de acumulatori pentru înmagazinarea energiei solare şi eoliene. „Entitatea pe care vrem să o construim o să fie vârf de lance, în România, pe aceste două tipuri de tehnologii. Vom insista să aducem aceste două tehnologii în România, suntem în stadiul de pregătire a acestei idei”, a menţionat Piperea. „În oraşele americane, cum ar fi din California, sunt clădiri care au ca acoperişuri panouri solare de culoarea şi modelul ţiglei. Este o provocare”, a mai spus Piperea. Conform acestuia, respectivele tehnologii pot fi achiziţionate prin diverse metode, cum ar fi parteneriatele sau asocierile în participaţii. El a precizat că Primăria Capitalei şi Ministerul Energiei ar trebui să se implice în susţinerea unor astfel de proiecte. Pieţele energetice au funcţionat corect: Pieţele energetice au funcţionat corect în acest an, a menţionat Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER). „Eu nu sunt dintre cei care susţin că piaţa a fost manipulată”, a subliniat şeful AFEER, făcând referire la creşterile semnificative de preţ din acest an. În opinia acestuia, există câteva soluţii care pot fi luate în vederea soluţionării acestei probleme. Una dintre acestea este posibilitatea funcţionării unor integratori pentru producătorii mai mici, care să permită o libertate mai mare de acţiune. De asemenea, posibilitatea ca unii furnizori să poată avea acces la unele capacităţi pe care să le cumpere sau să le exploateze (închirieze) când au nevoie, precum şi posibilitatea încheierii unor contracte flexibile, dar şi existenţa unei pieţe de energie foarte bine conectată, cum ar fi piaţa Intraday. Preşedintele AFEER consideră că inclusiv permiterea încheierii unor contracte bilaterale, în afara OPCOM, ar putea ajuta la rezolvarea situaţiei, ca o primă etapă, pe termen scurt, urmând ca aceasta să fie extinsă. Probabil că în domeniul de reglementare trebuie avute în vedere unele îmbunătăţiri substanţiale, consideră preşedintele AFEER, care susţine că „piaţa este destul de transparentă şi că posibilitatea unor eventuale disfuncţionalităţi sau aranjamente este foarte redusă”. Ion Lungu este de părere că nu mai există posibilitatea ca în piaţă să mai apară unii „băieţi deştepţi”, asemenea celor care au încheiat contracte cu Hidroelectrica în trecut. Preţul energiei electrice va creşte cu siguranţă în factura finală, ca urmare a evoluţiei pe care a avut-o în acest an, a mai precizat Ion Lungu, subliniind că, de la începutul anului viitor, „nu se vor întâmpla lucruri fundamentale, ci va dispărea acea pondere de 10% din factură care acum este la tarif reglementat”. De anul viitor, piaţa noastră de electricitate va fi complet liberalizată, Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) urmând să controleze doar preţurile consumatorilor alimentaţi în regim de Serviciu Universal (SU). Necesar de investiţii: Structura de transport pentru energie din ţara noastră are nevoie de investiţii, a spus Corina Popescu, preşedintele Directoratului Transelectrica. „Avem un plan de investiţii ambiţios, din care mai avem de realizat investiţii de peste un miliard de lei. Este o cifră ambiţioasă, dar realizabilă”, a spus Corina Popescu. Aceasta a mai declarat că principalele investiţii pe care compania s-a canalizat în ultima perioadă presupun realizarea liniilor electrice aeriene, precizând că, în unele zone ale ţării, precum Dobrogea şi Oltenia, regimurile de producţie sunt congestionate, 80% din producţia de energie fiind concentrată în sudul ţării, în timp ce regiunile situate în nord au un consum mai ridicat. Reprezentanta companiei Transelectrica a amintit şi de proiectele de amploare din portofoliul companiei, precum liniile aeriene Porţile de Fier-Reşiţa-Anina şi Cernavodă- Stâlpu, pentru care este nevoie de specialişti, de oameni cu expertiză, care să ajute în desfăşurarea lor, adăugând că există provocări şi în ceea ce priveşte implementarea noilor coduri de reţea. De asemenea, domnia sa a menţionat că Transelectrica are în vedere şi planuri de dezvoltare la nivel regional, prin interconectarea cu Serbia şi cu Republica Moldova, acesta fiind un proiect strategic pentru ţara noastră, desfăşurându-se sub coordonarea ambelor Guverne. Statul român deţine o participaţie de 59% în Transelectrica. Compania administrează şi operează sistemul electric de transport şi asigură schimburile de electricitate între ţările Europei Centrale şi de Răsărit, ca membru al ENTSO-E (Reţeaua Europeană a Operatorilor de Transport şi Sistem pentru Energie Electrică). Compania este responsabilă pentru transportul energiei electrice, funcţionarea sistemului şi a pieţei, asigurarea siguranţei Sistemului Electroenergetic National (SEN). Hidroelectrica se listează anul viitor: Listarea Hidroelectrica la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) reprezintă o prioritate pentru companie, a declarat Bogdan Badea, preşedintele Directoratului companiei de producere a energiei. Acesta a subliniat că speră ca listarea să se realizeze anul viitor, atât pe piaţa locală, cât şi pe o bursă internaţională. „Ne dorim o listare duală, atât pentru a încuraja piaţa de capital din România, dar şi pentru a atrage investitori internaţionali. Orice companie solidă trebuie să fie prezentă şi pe pieţele extreme. Avem deja exemple de succes în ceea ce priveşte listarea companiilor româneşti (…) Sperăm ca anul viitor să fim capabili să facem această listare. În egală măsură nu ne preocupă doar listarea ca un scop în sine, dar şi ce ne propunem în urma listării”,, a mai spus Bogdan Badea. „În acelaşi timp, listarea trebuie să fie un factor esenţial pentru dezvoltarea companiei. Ne propunem investiţii noi. Nu ne este indiferent că partenerii tradiţionali ai Hidroelectrica, cu ajutorul cărora s-a clădit sistemul energetic din România (…) se află în dificultate. Singuri, nu vom putea să ducem la îndeplinire planul de investiţii. De aceea, UCM Reşiţa reprezintă pentru noi un motiv de îngrijorare şi de analiză. Încercăm să înţelegem de ce lucrurile nu merg bine acolo, de ce se află în insolvenţă şi să vedem ce putem face. Este o analiză internă pe care o facem pentru a vedea în ce măsură Hidroelectrica se poate implica în redresarea economică şi în securizarea furnizării pe palierul de servicii pe care-l oferă UCM Reşiţa”, a mai spus Bogdan Badea. De asemenea, preşedintele directoratului Hidroelectrica a subliniat că societatea este interesată de finalizarea unor investiţii istorice, care durează de prea multă vreme şi care ţin de un alt tip de mentalitate în realizarea investiţiilor. „Încercăm şi trebuie să reuşim, într-un timp foarte scurt, să schimbăm modul în care s-au realizat investiţiile la Hidroelectrica, să fim mai concentraţi pe rezultatul final şi mai puţin pe birocraţie internă. Problema investiţiilor istorice în funcţiuni complexe ne-a întârziat foarte mult procesul de listare. Când aceste investiţii au fost aprobate, ne aflam într-o cu totul altă epocă, având altă mentalitate. Din păcate, lucrurile s-au perpetuat încă 25 de ani în acest fel, devenind acum o piatră de moară pentru procesul de listare. Aceasta înseamnă, pe de o parte, un efort foarte mare din partea Hidroelectrica, dar, pe de altă parte, presupune implicarea şi a altor autorităţi ale statului, dacă dorim continuarea acestor investiţii”, a mai spus preşedintele Directoratului Hidroelectrica. Totodată, acesta a precizat că, în prezent, Hidroelectrica este o companie care funcţionează pe principii comerciale, care trebuie să facă profit pentru acţionari şi fiecare investiţie trebuie să aibă un sens economic. Astfel, compania şi-a propus un calendar vizând decizii clare pentru fiecare obiectiv în parte, rezolvarea acestor probleme ducând la listarea companiei. Investiţiile în domeniul energetic au nevoie de un cadru favorabil: Investiţiile în domeniul energetic au nevoie de un cadru favorabil, care ar trebui creat prin noua strategie energetică naţională, este de părere domnul Mihai Darie, directorul financiar al Societăţii Naţionale Nuclearelectrica (SNN), opercatorul centralei de la Cernavodă. „Sperăm ca strategia energetică naţională revizuită să fie, la finalizarea sa, mai mult decât o analiză diagnostic, să conţină un plan de implementare şi un plan de măsuri de sprijin, de modificări legislative care, practic, să ajute domeniul privat în principal în stimularea şi canalizarea investiţiilor”, a spus Mihai Darie. Reprezentantul SNN a amintit că situaţia capacităţii de producţie a energiei nucleare a fost dezbătută intens, iar, la un moment dat, creşterea acesteia a fost văzută ca un exces, însă, în opinia sa, evoluţiile din 2017 au demonstrat că, în situaţii limită, există şi deficit de capacitate. „Energia nucleară este una dintre energiile insensibile la vreme şi puţin sensibile la fluctuaţiile preţului combustibilului. Este, aşadar, o formă de energie stabilă”, a subliniat Mihai Darie. Directorul financiar al „Nuclearelectrica” a făcut referire şi la tranzacţiile cu energie, considerând că este „puţin de înţeles” apetenţa unor jucători pentru piaţa spot, „care expune la volatilitate”. „Nu este normal ca piaţa spot să aibă o pondere de 50% din totalul pieţei. Cota acesteia ar trebui să fie de 10-15%”, este de părere Mihai Darie. Din producţia realizată de Nuclearelectrica în semestrul întâi din acest an, care a fost cu 6,5% mai mare decât anul trecut, 8% a fost tranzacţionată pe piaţa reglementată, 68% – prin contracte bilaterale şi numai 24% prin PZU (Piaţa pentru Ziua Următoare), faţă de 31% anul trecu. „Nu suntem formatori de piaţă la cota pe care o avem pe PZU, nu ne interesează piaţa spot decât în variantă reziduală”, a spus directorul financiar al companiei, adăugând că strategia de vânzări a Nuclearelectrica urmăreşte în principal achiziţiile prin contracte bilaterale. Soluţii pentru maşinile electrice: Una dintre priorităţile CEZ România este legată de dezvoltarea şi implementarea soluţiilor pentru maşinile ce folosesc energia electrică, a declarat Doina Vornicu, director de operaţiuni CEZ România, care a precizat că societatea intenţioneză să monteze o staţie de încărcare a maşinilor electrice în Timişoara. „CEZ este interesată de energiile noi. Suntem deja pionieri în maşini electrice, având deja două astfel de maşini, care sunt folosite de salariaţii companiei noastre. De asemenea, avem şi două instalaţii de încărcare a maşinilor electrice, care sunt situate la sediile noastre din Piteşti şi Craiova. Studiem acest lucru, credem că este o investiţie de viitor, dar deocamdată fezabilitatea nu este la nivelul aşteptărilor, ceea ce nu înseamnă că trebuie să ne oprim. De asemenea, intenţionăm să montăm o staţie de încărcare a maşinilor electrice în zona centrală a oraşului Timişoara, acolo unde compania are un centru de vânzare şi relaţii cu clienţii”, a spus Doina Vornicu. Totodată, în Craiova se va construi o staţie de transformare a energiei electrice pentru a putea sprijini investitorii să poată să-şi construiască facilităţi în zona oraşului. Directorul de operaţiuni al CEZ România a mai subliniat că, în prezent, problemele legate de preţul energiei electrice au devenit o provocare inclusiv pentru specialişti. În aceste condiţii, compania pe care o reprezintă încearcă să vină în întâmpinarea micilor consumatori, informându-i despre drepturile şi obligaţiile pe care le au într-o manieră care să-i ajute astăzi şi nu peste 10 ani. Probleme la implementarea investiţiilor: Nivelul capacităţilor tehnice de proiectare şi inginerie a scăzut foarte puternic în ultimul timp în România, într-un ritm mai rapid decât numărul de medici, a declarat Viorel Gafiţa, preşedinte Romelectro. Totodată, acesta a subliniat că, în prezent, ţara noastră se află în dificultate în ceea ce priveşte strategia energetică. „Se pune problema, în modul cel mai serios, să se mărească investiţiile în energie. Sunt două probleme majore de rezolvat. În primul rând, facem planuri să construim Unităţile 3 şi 4 Cernavodă. Cine va face grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă, cu ce proiectare? În România, nivelul capacităţilor tehnice de proiectare şi de inginerie a scăzut catastrofal (…) peste ritmul în care a scăzut numărul de medici”, a spus Viorel Gafiţa. Acesta a reamintit că investiţiile pentru unităţile Cernavodă 1 şi 2 s-au făcut în barter, similar contractelor de offset pentru armament. Urmau să se creeze nişte locuri de muncă, capacităţi etc. « Aceasta este o problemă. Cu ce va participa industria românească la această dezvoltare energetică (…). În al doilea rând, chiar dacă presupunem că vor exista bani, finanţare, numărul specialiştilor, cel puţin pe middle management, pentru execuţia de lucrări, tinde către valori îngrijorătoare. În momentul de faţă, marea problemă pe care o întâmpinăm, în cazul multor entităţi care sunt alături de noi (…) şi care participă la procesul de implementare, execuţie, de contractor general etc, este dată de faptul că nu mai există specialişti”, a spus reprezentantul Romelectro. Viorel Gafiţa a explicat că această situaţie a apărut din cauza scăderii volumului de investiţii la multe companii, în acest mod pierzându-se mulţi specialişti. „În momentul în care vor fi lansate aceste investiţii, previzionarea costurilor va fi departe de realitate. Lumea nu ştie că aceste investiţii se vor realiza cu costuri infinit mai mari decât se realizează astăzi, pentru că vor implica din ce în ce mai mult produse străine, manoperă străină, inginerie străină, care sunt la alte costuri. Acum câţiva ani, într-o conferinţă BURSA, mi-am permis să fac o afirmaţie: “Atenţie la ce se întâmplă în piaţă vis-a-vis de companiile care sunt participante la execuţia de lucrări, la execuţia de proiecte şi la cei care sunt responsabili, la un moment dat, să îşi asume în faţa beneficiarilor realizarea acestor obiective privind termenele, calitatea, costurile etc. Atunci spuneam că lucrăm cu 3 din 5 subcontractori în insolvenţă sau cu dificultăţi financiare majore. Astăzi cifra a ajuns la 4 din 5. Constatăm că nu numai firmele private au intrat în insolvenţă. Pe de o parte, acordăm avansuri de milioane de euro furnizorilor noştri interni, iar, pe de altă parte, aşteptăm luni de zile plata de la beneficiari. Este tot un credit furnizor”, a mai spus preşedintele Romelectro. Acesta a reamintit un studiu recent, care arată că 400.000 de companii apelează la creditul furnizor, iar că datoriile comerciale din economia românească au depăşit 300 miliarde de lei, aproape 50% din PIB. Pe de altă parte, în opinia sa, punctele principale ale strategiei energetice trebuie stabilite în comun, planificarea şi ţintele fiind necesar a fi fixate în funcţie de evoluţia evenimentelor, cum ar fi preţul la gaze, reglementările europene legate de noxe, etc. Toate aceste elemente trebuie gândite pe un schelet solid. “Strategia trebuie adoptată, făcută eficientă şi implementabilă”, a punctat Viorel Gafiţa. Industria energetică face mult prea puţin pentru micii consumatori: „Am început să ne obişnuim şi să nu avem reacţie la derapajele de la guvernare, să acceptăm mult mai senin mediocritatea la nivelul decidenţilor. Industria energetică face mult prea puţin pentru micii consumatori, respectiv pentru bunăstarea acestora, oferindu-le prea puţine elemente de certitudine legate de un viitor mai bun”, consideră Gabriel Dumitraşcu, expert în Energie. „Trebuie să ne trezim din iluzie şi să îi determinăm pe decidenţi să abandoneze discursul de «Cântarea României». Lucrurile nu stau bine, iar semnalele sunt trase de mai multă vreme”, a spus Gabriela Dumitraşcu. „Din păcate, ceea ce, probabil, sesizăm ca ameninţări – instabilitatea cadrului de reglementare, primar sau secundar, impredictibilitatea asumărilor de investiţii – încep să se cronicizeze. În fapt, mult mai grav este că începem să ne obişnuim cu impredictibilitatea, cu instabilitatea legislativă. Am început să ne obişnuim şi să nu avem reacţie la derapajele de la guvernare, să acceptăm mult mai senin mediocritatea la nivelul decidenţilor. Dacă vrem să oferim un viitor sectorului energetic, trebuie să gândim prin prisma consumatorului”, susţine Gabrieal Dumitraşcu. „Consumatorul ştie că trăieşte într-o ţară bogată în resurse, că moştenim un sistem electroenergetic naţional formidabil, că avem o supracapacitate de producţie performantă, că avem un sistem de transport şi distribuţie care au dus energia în cele mai îndepărtate cătune, că ne bucurăm de o zestre profesională şi tehnologică – prin specialiştii care au gestionat acest sistem. Toate acestea sunt «la superlativ», motiv pentru care consumatorul vrea următoarele lucruri, care trebuie să fie incluse în obectivele viitoarei strategii energetice: servicii de calitate, dar la un preţ decent, suportabil”, a mai spus Dumitraşcu. „Când vorbim de calitatea serviciilor, societăţile de distribuţie încă mai ţin percepţia la un nivel acceptabil, dar când vorbim de preţuri, mai precis atunci când baza de preţ creşte, începe să deranjeze. În plus, statul le amplifică pe toate prin taxe, accize, impozite etc. Această regulă începe să fie percepută ca o regulă injustă. Produsele energetice devin, pentru majoritatea consumatorilor, produse de lux, nu din cauză că sunt mai mari costurile în România faţă de celelalte ţări din regiune, ci pentru că încă nu ne putem compara din punct de vedere al veniturilor cu ţările vestice. Dacă nu vom face ceva în sprijinul consumatorilor vulnerabili sau în prag de vulnerabilitate sau dacă nu facem ceva cu schemele de sprijin, se va accentua sărăcia energetică”, a mai spus Gabriel Dumitraşcu. În opinia sa, aceste scheme de sprijin nu ar trebui să fie gestionate de autorităţile statului. „Propun ca toate schemele de sprijin să fie gestionate de o asociaţie profesională, care ar fi mult mai aplecată către atingerea obiectivelor noastre”, a precizat Gabriela Dumitraşcu. Acesta a declarat că toţi cei care sunt legaţi de zona producţiei de energie ar trebui să creeze o presiune concertată astfel încât politicul şi guvernul să intre pe o agendă publică în domeniu, o agendă care să nu fie a vreunui partid sau a Executivului. Motiv de îngrijorare penttru specialişti: Perspectivele pe care ţara noastră le are în sectorul energetic reprezintă un motiv de îngrijorare pentru specialişti. „Sunt îngrijorat cu privire la resursele ţării noastre. În urmă cu 10-15 ani, obişnuiam să subliniez importanţa resursei umane, a specialiştilor în energie. Realitatea actuală şi perspectivele pe care ţara noastră le are în acest domeniu mă îngrijorează”, a declarat Corneliu Bodea, preşedintele Centrul Român al Energiei (CRE) şi CEO Adrem. Acesta susţine că, la noi în ţară, se remarcă lipsa proiectanţilor şi a inginerilor pregătiţi, care să aibă experienţă, precum şi a instalatorilor şi electricienilor. „Vom putea aduce echipamente de la fabricile din afara ţării, dar va fi extrem de greu să aducem specialiştii necesari pentru a realiza investiţiile pe care companiile din domeniu îşi propun să le realizeze. Doamna Corina Popescu (n.r. Preşedinte Directorat Transelectrica) a vorbit despre investiţii de aproximativ un miliard de lei, care trebuie făcute, acum, pe finalul perioadei de reglementare, şi nu pot să nu mă întreb, cu îngrijorare, cine vor fi acei electricieni, acei specialişti, care vor participa la punerea în execuţie a acestor investiţii, mai ales dacă vorbim de linii de înaltă tensiune”, a mai spus Corneliu Bodea. Acesta a subliniat faptul că situaţia în care se află sectorul energetic din ţara noastră, în prezent, poate fi cu greu îndreptată, deoarece tinerii nu sunt interesaţi să profeseze ca electricieni, iar cei care deja lucrează în sector sunt tot mai puţini. „Indiferent de proiectele şi de parteneriatele pe care le-am face noi (n.r. cei din sectorul energetic) cu liceele, cu scopul de a atrage specialişti în domeniul energiei, ne va fi extrem de greu să îndreptăm situaţia, atâta timp cât fiecare tânăr are şansa de a obţine o diplomă de bacalaureat şi, cu destul de mare uşurinţă, are acces şi la studii superioare. Ne va fi greu să îi transformăm din jurişti în electricieni”, a precizat preşedintele CRE. Pe de altă parte, Corneliu Bodea a afirmat că energia este un sector în care nu se poate vorbi de segmentări. „S-a menţionat de multe ori că există o interconectare între diferitele surse de energie. Între gaz şi electricitate, între cărbune şi electricitate, între electricitate şi termie, între toate acestea, există sinergie. Există o interdependenţă extrem de puternică în lanţul valoric pe care îl presupun producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei”, a precizat Bodea. Acesta a amintit şi de faptul că CRE este implicat în şase proiecte de cercetare, în domeniul energiei, acordând importanţă şi cooperării regionale. În acest sens, ţara noastră va găzdui, în perioada 8-10 noiembrie o întânire între reprezentanţii sectorului de energie din China şi cei ai sectoarelor de energie din 16 ţări ale Europei Centrale şi de Est. La eveniment vor participa 30 de companii chineze, din domeniul energiei, şi numeroase companii de la noi şi din celelalte 16 state.