(FP) a renuntat la procesul privind diferenta de bani solicitata din privatizarea BCR - 19 ianuarie 2011: Diferență între versiuni

De la TradeVille.ro wiki
(csv2wiki)
 
(csv2wiki)
 
(Nu s-a afișat o versiune intermediară efectuată de același utilizator)
Linia 1: Linia 1:
    
    
[[Fondul Proprietatea]] a renuntat la procesul intentat Ministerului Economiei si AVAS privind diferenta de bani de 154 milioane euro care, in opinia Fondului, ar fi trebuit platita de stat dupa privatizarea Bancii Comerciale Romane. "Avand in vedere ca o eventuala castigare de Fondul Proprietatea a acestui litigiu ar complica situatia juridica a capitalului social al companiei si nu ar aduce un plus de valoare pentru activul net, precum si faptul ca o potentiala problema legata de capitalul social al Fondului Proprietatea ar putea dauna activitatii societatii si ar putea avea efecte negative asupra listarii, Fondul a formulat pentru termenul din 12 ianuarie cerere de renuntare la judecata apelului", se arata intr-un comunicat al FP transmis azi Bursei de Valori Bucuresti si citat de Mediafax. Curtea de Apel a luat act la 12 ianuarie de renuntarea la judecarea apelului. Fondul Proprietatea a anuntat inca din decembrie 2010 ca intentioneaza sa renunte la litigiu, mentionand ca in ipoteza castigarii apelului nu erau perspective pentru cresterea valorii activului net si ca erau costuri foarte mari cu taxa de timbru (2,87 milioane [[lei]] ) si cu onorariile avocatilor, care ar fi suportate in ultima instanta de catre toti actionarii.
Fondul Proprietatea a renuntat la procesul intentat Ministerului Economiei si AVAS privind diferenta de bani de 154 milioane euro care, in opinia Fondului, ar fi trebuit platita de stat dupa privatizarea Bancii Comerciale Romane. "Avand in vedere ca o eventuala castigare de Fondul Proprietatea a acestui litigiu ar complica situatia juridica a capitalului social al companiei si nu ar aduce un plus de valoare pentru activul net, precum si faptul ca o potentiala problema legata de capitalul social al Fondului Proprietatea ar putea dauna activitatii societatii si ar putea avea efecte negative asupra listarii, Fondul a formulat pentru termenul din 12 ianuarie cerere de renuntare la judecata apelului", se arata intr-un comunicat al FP transmis azi Bursei de Valori Bucuresti si citat de Mediafax. Curtea de Apel a luat act la 12 ianuarie de renuntarea la judecarea apelului. Fondul Proprietatea a anuntat inca din decembrie 2010 ca intentioneaza sa renunte la litigiu, mentionand ca in ipoteza castigarii apelului nu erau perspective pentru cresterea valorii activului net si ca erau costuri foarte mari cu taxa de timbru (2,87 milioane lei ) si cu onorariile avocatilor, care ar fi suportate in ultima instanta de catre toti actionarii.
[[Categorie:FP]][[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]]
[[Categorie:FP]][[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]]
{{DEFAULTSORT:-2011-01-19}}
{{DEFAULTSORT:-2011-01-19}}

Versiunea curentă din 16 mai 2023 17:36

Fondul Proprietatea a renuntat la procesul intentat Ministerului Economiei si AVAS privind diferenta de bani de 154 milioane euro care, in opinia Fondului, ar fi trebuit platita de stat dupa privatizarea Bancii Comerciale Romane. "Avand in vedere ca o eventuala castigare de Fondul Proprietatea a acestui litigiu ar complica situatia juridica a capitalului social al companiei si nu ar aduce un plus de valoare pentru activul net, precum si faptul ca o potentiala problema legata de capitalul social al Fondului Proprietatea ar putea dauna activitatii societatii si ar putea avea efecte negative asupra listarii, Fondul a formulat pentru termenul din 12 ianuarie cerere de renuntare la judecata apelului", se arata intr-un comunicat al FP transmis azi Bursei de Valori Bucuresti si citat de Mediafax. Curtea de Apel a luat act la 12 ianuarie de renuntarea la judecarea apelului. Fondul Proprietatea a anuntat inca din decembrie 2010 ca intentioneaza sa renunte la litigiu, mentionand ca in ipoteza castigarii apelului nu erau perspective pentru cresterea valorii activului net si ca erau costuri foarte mari cu taxa de timbru (2,87 milioane lei ) si cu onorariile avocatilor, care ar fi suportate in ultima instanta de catre toti actionarii.