Cresterea Euribor nu se va resimti imediat in costul creditelor noi, spun bancherii - 19 aprilie 2011: Diferență între versiuni

Creditele in valuta nu se vor scumpi imediat ca urmare a cresterii indicatorului Euribor, pentru ca scaderea riscului de tara le permite bancilor sa se imprumute mai ieftin din strainatate. Scumpirea creditelor in valuta, anticipata in mod reflex de mai multi bancheri si analisti pe fondul cresterii cotatiei indicatorului Euribor (dobanda medie la care se imprumuta intre ele bancile de top din zona euro), ar putea sa mai intarzie, ultimele oferte aruncate pe piata dovedind ca bancile au de fapt spatiu pentru a reduce marjele de dobanda pe masura ce riscul de tara scade. Nu in ultimul rand, bancherii nu pot ignora injumatatirea costului cu rezervele minime obligatorii la valuta, de la 40% in 2009 la 20% in prezent. "Asteptarile in ceea ce priveste dinamica ratelor dobanzii Euribor in acest an sunt de crestere a acesteia. In cazul Romaniei, prima de risc poate sa mai scada, compensand cresterea Euribor", considera Radu Topliceanu, director executiv aria clienti persoane fizice in cadrul Raiffeisen Bank. Euribor la trei luni, indicatorul de care sunt legate dobanzile variabile la majoritatea creditelor in euro acordate de bancile locale, a ajuns la 1,33% pe an in sedinta de vineri, dublu fata de primavara lui 2010. La inceputul lunii aprilie, Banca Centrala Europeana (BCE) a majorat dobanda-cheie la euro, la 1,25% pe an, intarind asteptarile pietelor privind tendinte de crestere a indicatorului Euribor. In schimb, costul de asigurare impotriva riscului de neplata a datoriilor Romaniei (Credit Default Swap - CDS) a scazut constant in ultimele luni si se apropie de 200 puncte de baza (2 puncte procentuale), comparativ cu 290 de puncte in decembrie si un varf de peste 400 puncte de baza in vara anului trecut. Un nivel mai scazut nu a mai fost atins din septembrie 2009. Aceasta inseamna ca un investitor care detine obligatiuni romanesti de 10 milioane euro trebuie sa plateasca acum circa 200.000 de euro pentru a se asigura impotriva riscului de neplata. CDS-ul determina in primul rand randamentul cerut de investitorii straini pentru achizitia de titluri de stat, dar influenteaza si costul finantarii externe pentru companii si banci. Marjele de dobanda la creditele in valuta includ astfel si costul cu riscul de tara, ceea ce permite bancilor ca odata cu scaderea cotatiei CDS sa reduca corespunzator marjele si sa pastreze acelasi cost total sau chiar sa-l mai scada. Bancherii ar putea fi fortati sa scada preturile datorita intensificarii competitiei, foarte evidenta in cazul imprumuturilor pentru refinantare. "Anticipam o intensificare a concurentei pe piata creditelor care va conduce cu siguranta la reasezarea costurilor percepute", considera Georgiana Mincu, director executiv retail la Banca Comerciala Carpatica. Lupta refinantarilor a scos la iveala faptul ca bancile isi permit sa practice marje de dobanda foarte scazute. De exemplu, BRD promoveaza un credit imobiliar de refinantare cu marja de 3% peste indicatorul Euribor la 3 luni si dobanda anuala efectiva de circa 6% pe an. Concurenta ar putea impinge in jos dobanzile la credite, mai ales ca cererea de finantari din partea populatiei nu da semne de revenire, iar bancile au nevoie sa reia vanzarea de imprumuturi in conditiile in care nu-si pot majora veniturile doar pe seama taxarii operatiunilor curente intermediate pentru clienti. Bancile locale au anuntat deja reduceri de marje dupa decizia BCE de a majora dobanda- cheie la euro. De exemplu, olandezii de la ING au taiat la inceputul lunii trei sferturi de punct procentual din marja de dobanda la creditele noi in euro garantate cu ipoteca, pana la 4,5 puncte procentuale. Ieftinirea creditelor in euro ar putea fi incurajata inclusiv de decizia recenta a BNR de a reduce rezervele minime la pasivele in valuta ale bancilor de la 25% la 20%, ceea ce a eliberat pe piata circa 1,3 miliarde de euro. Costul cu rezervele minime obligatorii a fost redus la jumatate in ultimii doi ani. Bancherii se asteapta la o scadere a costurilor si la creditele in [[lei]], rata inflatiei si politicile promovate de autoritati fiind principalii factori care vor determina evolutia dobanzilor. "Daca politicile autoritatilor raman coerente, adica se continua procesul de consolidare fiscala si insanatosire a finantelor publice, iar activitatea economica da semne de revenire, atunci prima de risc solicitata de cel care da bani cu imprumut ar trebui sa scada", considera Topliceanu. Dobanda medie la creditele in lei acordate populatiei ajungea in februarie la 13% pe an, cu cinci puncte procentuale mai putin decat in urma cu doi ani, potrivit datelor BNR. Creditele s-au scumpit insa la inceputul acestui an din cauza costului mai mare al finantarii pe piata interbancara si a cresterii preturilor. La euro, dobanzile s-au stabilizat in jurul a 6% pe an, dupa ce in vara trecuta urcasera peste pragul de 7%. Totodata, bonificatiile platite de banci la depozitele in euro au inceput sa creasca in ultimele luni, ceea ce nu mai lasa un spatiu foarte mare pentru ieftinirea creditelor. Tendinta de crestere a preturilor, care pune presiune pe dobanzile la depozite, ar putea cantari insa mai mult decat intensificarea competitiei. "Cresterea intensitatii competitiei pe piata bancara poate genera dobanzi mai competitive. Cu toate acestea, presiunile inflationiste care se manifesta in prezent actioneaza in sens contrar", comenteaza Cristian Dragos, director general adjunct la Garanti Bank. Rata inflatiei a depasit 8% in martie, luand prin surprindere intreaga piata. Cresterea preturilor s-ar putea tempera insa in a doua jumatate a anului.