Bancherii acuza politicienii pentru atacul din 2008 si spun ca interventia BNR a adancit recesiunea - 21 aprilie 2011: Diferență între versiuni

Votarea legii privind majorarea cu 50% a salariilor profesorilor a fost catalizatorul atacului asupra monedei nationale din octombrie 2008, iar interventia prompta a BNR a avut ca efect ulterior agaravarea recesiunii atat in 2009, cat si in 2010, afirma analistii macro si din bancile comerciale. "Tipul de eveniment declansator al atacului (din octombrie 2008 - n.r.) a fost decizia de propunere si votare a cresterii salariilor profesorilor cu 50% (...) Factorul politic a avut un rol destul de important. A actionat in decuplare fata de climatul tensionat de atunci, iar actorii micro (bancile comerciale - n.r.) au incercat sa maximizeze profitul dintr-o situatie de fapt", a spus Claudiu Cercel, director general adjunct al BRD- Groupe Societe Generale si coordonator al diviziei de piete financiare, la dezbaterea lucrarii "Lichiditatea, atacul speculativ din octombrie 2008 si reputatia bancii centrale", prezentata la sediul BNR de Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului bancii centrale. Pe de alta parte, Cercel a respins ideea unui atac concertat, cu un lider si coordonator, mergand mai mult spre ideea ca piata a anticipat potentialul de devalorizare a monedei nationale si a actionat in consecinta. Directorul BRD crede ca explozia dobanzilor si lipsa de lichiditate din octombrie 2008 au fost rezultatul mai multor factori, si nu doar al interventiilor BNR pe piata monetara, mentionand emisiunile de titluri ale Finantelor, care au platit cu 2 puncte procentuale mai mult decat in septembrie si reducerea limitelor de expunere dintre banci, pe fondul tensiunilor si problemelor cu care se confruntau bancile-mama. Lucian Coritoru este de acord ca pietele au reactionat la deciziile incoerente ale politicienilor romani, adaugand la votul privind salariile profesorilor si declaratiile ca Romania nu va apela la imprumuturi de la FMI, dar si perspectiva ca deficitul bugetar sa se indrepte spre 10% din PIB. "Era clar ca obiectivul intern a devenit prioritar, iar obiectivul extern a fost abandonat. N-a existat un lider (al atacului -n.r.), dar a existat un catalizator", a spus Coritoru. Croitoru sustine in lucrarea publicata in urma cu o luna ca in octombrie 2008 a fost vorba de un atac speculativ, plecand de la mai multe criterii de evaluare, cum ar fi rata de depreciere pe un interval de cateva zile, valoarea vanzarilor din partea BNR si nivelul ratelor dobanzilor. Consilierul guvernatorului BNR apreciaza ca interventia BNR a fost un succes si a evitat propagarea panicii pe piata interna. Una dintre "victimele colaterale" ale episodului octombrie 2008, fostul vicepresedinte al Bancpost Lucian Isar considera insa ca reactia bancii centrale a fost exagerata fata de o miscare explicabila a pietei in raport cu fundamentele si deciziile politice, iar insasi interventia BNR a fost cea care a creat panica in piata. "Daca autoritatile nu s-ar fi panicat si nu ar fi intervenit cum au facut-o, atunci situatia nu ar fi degenerat (...) Am calculat pe baza unui model ca interventia BNR a potentat cu 5 puncte procentuale descresterea de PIB din 2009 si cu 2-3 puncte procentuale in 2010", a spus Isar. Fostul vicepresedinte al Bancpost, fortat sa paraseasca acea pozitie dupa episodul octombrie 2008, crede ca asa-zisul atac a fost in fapt un "risc endogen", o rezultanta a mai multor factori care s-au intersectat in acea perioada. Si analistul Aurelian Dochia a respins ideea unui atac speculativ, mizand mai degraba pe o miscare a cursului de echilibru catre un alt interval. "Nu sunt convins de definitia prezentata a atacului speculativ. Atacul speculativ apare in momentul in care cineva mizeaza pe o crestere sau o scadere a cursului care nu este justificata de fundamentalele economiei. In situatia din 2008 mi se pare ca datele, daca le punem pe o perioada mai lunga, arata ca exista o tendinta de trecere de la un nivel de echilibru la alt nivel de echilibru, care reflecta situatia economiei romanesti", a explicat Dochia. In primele patru zile de tranzactionare din octombrie 2008, leul s-a depreciat in fiecare zi, ajungand de la 3,73 [[lei]]/euro la 30 septembrie, la 3,94 lei/euro pe 6 octombrie. Deprecierea cumulata pe 4 zile a fost de 5,6 procente in termeni nominali, adica 1,36% in medie pe zi. Nivelul de 3,94 lei/euro a reprezentat maximul zilnic al lunii octombrie si al ultimelor 45 de luni. Incepand din 6 octombrie, BNR a intervenit pe piata iar vanzarile nete pana la finele acelei luni au fost de aproximativ un miliard de euro, potrivit studiului prezentat de Lucian Coirtoru. Odata cu interventia BNR, dobanzile din piata interbancara au inceput sa creasca pana la nivele de chiar 60%, iar o serie de banci cu acces redus la lichiditate au inceput sa transfere costurile catre clientela nebancara. Situatia a fost aspru criticata de reprezentantii BNR, iar banca centrala a modificat regulamentul de formare a indicelui ROBID/ROBOR. Cu toate acestea, dobanzile au ramas inalte o perioada foarte lunga dupa acel episod. Potrivit analistului Florin Catu, dobanzile la depozitele pe termen de 3-6-12 luni s-au pastrat peste 10% pana la finele anului 2009, iar varful in relatia cu clientii nebancari s-a inregistrat in perioada martie - mai a aceluiasi an. Catu a aratat ca teoria economica recomanda o crestere a dobanzilor in cazul unui atac valutar, si o reducere imediata a acestora dupa depasirea episodului, dar vorbeste totodata de un prag peste care orice interventie poate afecta economia. In urma scandalului declansat in octombrie 2008, seful trezoreriei UniCredit Tiriac, Bogdan Mihoc, a parasit banca, iar Lucian Isar si-a pierdut pozitia de vicepresedinte al Bancpost. De asemenea, mai multi trezorieri au incetat sa mai iasa public pentru a face comentarii pe marginea politicii monetare sau a perspectivelor macroeconomice.