Businessul contrazice BNR: Scaderea dobanzii este vitala pentru relansarea consumului - 13 octombrie 2011: Diferență între versiuni

Analisti si oameni de business se declara surprinsi de afirmatiile oficialilor BNR ca reducerea dobanzii de politica monetara nu ar duce la relansarea consumului. "Am reprezenta o exceptie de la functionarea economiei de piata", spun analistii. Reducerea dobanzii-cheie a BNR ar fi o masura care ar ajuta statul sa se imprumute mai ieftin si implicit ar sustine si economia, iar BNR face nota discordanta fata de alte banci centrale fiind mai preocupata de apararea cursului decat de stimularea economiei, care are mare nevoie de un semnal de incurajare, considera mai multi analisti. Nici discursul despre incurajarea creditului in [[lei]] nu are suport fara semnale de reducere a dobanzii. Adrian Vasilescu, perceput pe piata ca o voce a guvernatorului BNR Mugur Isarescu al carui consilier este, a sustinut intr-un articol publicat ieri in Ziarul Financiar ca nu exista absolut nicio legatura intre revenirea consumului si reducerea dobanzii-cheie la lei, deoarece politica de creditare a bancilor nu tine cont neaparat de deciziile BNR, iar bancherii tin sus dobanzile la credite chiar daca inflatia a scazut puternic. "Mi se pare ciudat sa spui ca nu exista legatura intre dobanda-cheie si consum si cred ca am reprezenta o exceptie. Banca Nationala se gandeste mai degraba cum sa apere cursul si nu cum sa stimuleze economia. Aceasta strategie a functionat foarte bine in perioada de crestere economica, dar nu mai are rost acum, cand economia trebuie sa isi revina", comenteaza Radu Craciun, directorul de investitii al Eureko Pensii si fost analist bancar. Pe de alta parte, o situatie in care bancile nu reactioneaza favorabil la semnalele BNR este problematica pentru banca centrala. Scaderea rapida a inflatiei, care a ajuns luna trecuta la un minim record de 3,45%, mareste spatiul de manevra al Bancii Nationale in privinta reducerii dobanzii de politica monetara, care ar ajuta economia sa-si revina prin scaderea dobanzilor la creditele in lei si incurajarea consumului. Teama de inflatie, care a urcat peste pragul de 8% dupa majorarea TVA de la jumatatea anului trecut, a tinut Banca Nationala in expectativa, astfel ca dobanda de politica monetara stationeaza la nivelul de 6,25% pe an de aproape un an si jumatate. Chiar daca reducerea dobanzii cheie nu ar duce neaparat si imediat la ieftinirea creditelor luate de populatie, o asemenea masura ar ajuta statul sa se imprumute mai ieftin de la banci, astfel ca in final si economia ar fi avantajata. "O reducere a dobanzii de politica monetara ar ajuta prin scaderea costului la care se imprumuta statul, ceea ce pe termen lung va ajuta si economia. Creditarea s-ar putea sa nu se ieftineasca deoarece canalele de transmitere a politicii monetare se intrerup in perioade de criza, iar banii ieftini nu fac decat sa creasca marja de castig a bancilor", crede analistul financiar Florin Citu. Oamenii de afaceri considera ca reducerea dobanzii-cheie ar ajuta economia sa-si revina mai repede din criza. Lorand Szarvadi, directorul executiv si actionar al al retailerului de electronice si electrocasnice Domo, este de parere ca o decizie in acest sens s-ar putea resimti pe termen lung. "Nu cred ca daca dobanda este redusa acum, consumul isi revine miraculos pana la Craciun, insa cred ca daca economia ar fi ajutata cu dobanzi mai mici, si-ar putea reveni mai repede din criza, si consumul si-ar reveni la randul sau", a spus Szarvadi. Unii analisti pun insa la indoiala curajul BNR de a reduce dobanda cheie inainte de finalul acestui an, in conditiile in care deocamdata primeaza teama vizavi de tensiunile externe, care au reizbucnit mai puternic in ultima luna. "Nu cred ca BNR va reduce rata dobanzii inainte sa se contureze o solutie pentru problema datoriilor suverane din zona euro. Cel mai probabil, prima reducere a ratei dobanzii de politica monetara va avea loc in primul trimestru al anului viitor", considera Dan Bucsa, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank. El sustine ca economia ar fi ajutata de reducerea dobanzilor la creditele in lei, dar adauga ca pe langa relaxarea politicii monetare este nevoie si de inflatie scazuta si stabila, o piata monetara mai lichida si de reducerea rezervelor minime obligatorii. Exista totusi si scenarii mai optimiste, care vad un prim pas in directia reducerii dobanzii chiar luna viitoare, cand este programata ultima sedinta de politica monetara din acest an. "Cred ca banca centrala va reduce dobanda cheie cu 0,25 puncte procentuale la ultima sedinta, avand in vedere evolutia peste asteptari a procesului dezinflationist si largirea ecartului dintre rata inflatiei si cea de politica monetara. Tensiunile externe sunt semnificative, insa nu cred ca pot fi ameliorate prin mentinerea dobanzii cheie neschimbata", afirma Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank. Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen, se asteapta inclusiv la reducerea rezervelor minime obligatorii la pasivele in lei, aflate la 15% in prezent, si afirma ca reducerea dobanzii-cheie este sustinuta atat de scaderea rapida a preturilor, cat si de deteriorarea perspectivelor economice la nivel european. "Cred ca BNR isi va gandi bine deciziile de relaxare a politici monetare astfel incat aceasta sa fie una de durata si sa conduca la stimularea reluarii sustenabile a creditarii, in special pe componenta de moneda nationala", a declarat Dumitru. El afirma ca reducerea dobanzii si a rezervelor minime obligatorii la lei ar fi in concordanta cu ultimele decizii ale bancii centrale prin care incearca limitarea creditarii in valuta si incurajarea creditarii in moneda nationala. Pentru a stimula economia este nevoie insa de un ciclu mai lung de relaxare a politicii monetare, efectul fiind zero in cazul in care BNR da semnale ca se va opri dupa o singura decizie de reducere a dobanzii. "Consumul ar putea fi incurajat de reducerea dobanzii cheie, dar nu de o reducere cu un sfert de punct procentual. Ca sa existe intr-adevar o diferenta e nevoie de o reducere substantiala, adica de o succesiune de decizii in acest sens, care sa conduca in final la scaderea dobanzilor la creditele in lei. Bancile reduc dobanzile la credite si in anticiparea deciziilor de politica monetara. Daca nu exista aceasta predictibilitate si este vorba doar de o relaxare temporara nici bancile nu vor reduce dobanzile", considera Radu Craciun. Omul de afaceri Dan Sucu este insa mai pesimist si spune ca dobanda de politica monetara nici macar nu mai este o referinta pentru sistemul bancar, astfel ca nu se asteapta la o revenire a consumului determinata de o eventuala reducere a dobanzii. "Ar trebui sa fie o referinta (dobanda de politica monetara a BNR - n. red.). Dar faptul ca nu este reprezinta o problema pe care tot BNR ar trebui sa o rezolve", a spus omul de afaceri Dan Sucu, care controleaza Mobexpert, grup cu o cifra de afaceri de aproximativ 110 mil. euro. Dar exista riscul ca dobanda de politica monetara sa fie intarita? Fondul Monetar International (FMI) sustine intr-un raport recent ca ar fi nevoie chiar de o majorare a dobanzii de politica monetara, in contextul in care vede presiuni inflationiste incepand de anul viitor. Inflatia scazuta din aceasta toamna se datoreaza unui an agricol foarte bun care a fortat scaderea preturilor la alimente, care sunt foarte volatile, dar presiunile inflationiste ar putea reveni anul viitor daca productia agricola va fi mai slaba. Analistii nu cred insa ca nu se poate discuta despre o inasprire a politicii monetare, in contextul in care economia se zbate sa isi revina. "O afirmatie absolut pripita. Nu poti sa vorbesti de cresteri de dobanda intr-un moment in care ai o asemenea scadere a consumului", afirma Radu Craciun. Dan Bucsa spune la randul sau ca dobanda de politica monetara ar putea fi majorata doar in cazul in care presiunile inflationiste ar fi semnificative. El apreciaza ca nici in cazul revenirii pe crestere a preturilor volatile, nu ar fi motive de inasprire a politicii monetare deoarece "politica monetara nu ar trebui sa raspunda la astfel de socuri generate de oferta, ci ar trebui sa se preocupe de impactul acestor socuri asupra anticipatiilor privind inflatia si asupra inflatiei de baza.