Bancherii incing lupta si pentru economiile firmelor: dobanzile la euro urca spre 4% pe an - 07 decembrie 2011: Diferență între versiuni

Bancherii cauta sa atraga mai multe resurse de la companii si platesc dobanzi de pana la 4% pe an la depozitele in euro in incercarea de a compensa pierderea sprijinului bancilor-mama si scumpirea finantarii externe. Lupta pentru atragerea de depozite s-a concentrat pana acum pe segmentul clientilor individuali, dar bancile locale incearca acum sa-si largeasca baza de resurse dupa ce pierderea sprijinului bancilor-mama le-a prins cu un volum de depozite net inferior creditelor acordate. "Resursele in valuta sunt limitate si de aceea vedem cresteri de dobanzi. Exista un decalaj intre volumul creditelor si cel al depozitelor si cred ca reducerea acestui decalaj trebuie incurajata inclusiv prin politici fiscale. Cresterea economisirii a venit pana acum din zona persoanelor fizice", comenteaza Lucian Anghel, economistul-sef al BCR. Firmele aveau la sfarsitul lunii octombrie credite in valuta cu o valoare cumulata de 16,7 miliarde de euro, in timp ce volumul depozitelor in devize straine ajungea la numai 4,6 miliarde de euro, potrivit datelor BNR. Depozitele in valuta ale populatiei au scazut cu circa 18% in ultimul an. Companiile prefera plasamentele lichide si in plus nici bancile nu au incurajat pana acum economisirea, dobanzile fiind tinute la un nivel foarte jos pana in aceasta toamna. Bancherii au semnalat insa o schimbare de directie in luna octombrie, cand dobanda medie la depozitele in euro ale firmelor a sarit cu 0,65 puncte procentuale, pana la 3% pe an. Multe banci platesc insa dobanzi peste acest prag, mai ales pentru sumele atrase pe termen mai lung. Jucatorii de talie mica sau cei cu actionariat local au si cele mai generoase oferte. De exemplu, italienii de la Intesa Sanpaolo platesc 4% pe an la depozitele pe 12 luni, in timp ce ProCredit Bank, un jucator de talie mica specializat pe nisa afacerilor micro, isi tenteaza clientii companii cu o dobanda de 3,8% pe an la depozitele cu scadenta la 9 si 12 luni. Cum sa-ti pastrezi economiile la banca pentru a evita surprizele neplacute: [[lei]], euro sau dolari? Banca Transilvania sau Carpatica intra, de asemenea, in topul bancilor care platesc cele mai mari bonificatii la depozitele in valuta ale populatiei, cu dobanzi de 3,5% pe an la sumele atrase pe 12 luni. Cele doua banci se bazeaza pe resursele in valuta atrase de pe plan local in conditiile in care nu au in spate un grup financiar strain care sa le furnizeze lichiditatile necesare. Grecii de la ATE Bank si cipriotii de la Marfin platesc 3,75% pe an pentru depozitele cu scadenta la 12 luni. ATE Bank constituie un caz izolat intre bancile grecesti prin dobanda mare platita la depozitele companiilor. Celelalte banci cu actionariat elen, care au o politica agresiva de atragere de resurse de la populatie, oferind dobanzi de pana la 5% la euro, nu par interesate si de banii companiilor. De exemplu, Alpha Bank si Bancpost platesc maximum 2,5% pe an la depozitele in euro atrase de firme. Bancherii nu renunta la marjele de castig: populatia si firmele se imprumuta mai scump Majoritatea bancilor incearca sa incurajeze firmele sa economiseasca pe termen lung si platesc cele mai mari dobanzi la scadentele lungi, dar exista si exceptii. Bank of Cyprus bonifica o dobanda de 4% pe an la depozitele cu scadenta la trei luni, in timp ce pentru resursele atrase pe termene mai lungi bonificatia este de 3,25% pe an. "Companiile prefera sa-si tina resursele in depozite pe termen scurt pentru ca au nevoie de cash-flow. Sunt rare cazurile in care depozitele atrase de la companii sa aiba scadente lungi", comenteaza Anghel. Si bancile de talie mare incearca sa atraga mai multe depozite de la firme. BRD plateste 3,75% pe an companiilor care aduc mai mult de 10.000 de euro la banca si isi tin banii in depozit timp de un an. De asemenea, olandezii de la ING au majorat la inceputul lunii decembrie dobanda la depozitele in euro cu scadenta la 12 luni si plateste acum 3,25% pe an. Spre deosebire de segmentul clientilor individuali, dobanzile afisate de banci la depozitele companiilor sunt doar indicative, de obicei nivelul bonificatiei fiind negociat individual cu fiecare client si este stabilit in functie de importanta clientului respectiv pentru banca si de suma depusa. Dobanzi peste medie la depozitele in euro atrase de la firme mai platesc si Italo-Romena (3,5%), Credit Europe (3,25%) sau Leumi (3,25%). Bancherii au inceput sa plateasca mai mult pentru resursele locale in valuta in conditiile in care bancile-mama au propriile probleme de finantare. Totodata, finantarea de pe pietele externe a devenit mai scumpa pe fondul tensiunilor legate de datoriile suverane din zona euro. "Un element de luat in seama este cresterea consistenta a riscului de tara. Finantarea externa a devenit mai scumpa in aceste conditii si evident ca bancile analizeaza si solutia resurselor locale", mai spune Anghel. Prima de risc pentru Romania s-a dublat in numai trei luni si a ajuns in prezent la circa 430 de puncte de baza.