Cine mai plateste ratele? Restantele la creditele acordate in judetele Bistrita, Galati si Suceava urca spre 20%. De ce a fost afectata Moldova cel mai mult? - 05 octombrie 2011: Diferență între versiuni

Aproape o cincime din creditele contractate de populatie si de firmele din judete precum Bistrita, Suceava sau Galati au ajuns in restanta, nivelul fiind dublu comparativ cu media nationala. Valoarea cumulata a ratelor neplatite la timp de populatie si companii a depasit 20 miliarde de lei (4,7 mld. euro) la sfarsitul lunii august, ceea ce reprezinta 9,3% din stocul total al creditelor, potrivit datelor BNR. Creditele in lei, in cea mai mare parte finantari de consum fara garantii, le dau cele mai mari emotii bancherilor, ponderea ratelor restante pe acest segment depasind 11%. De exemplu, in Bistrita-Nasaud, judet cu o populatie de peste 300.000 de locuitori, ponderea restantelor la creditele in lei urcase la 19,8% din total la sfarsitul lunii august, in timp ce in Suceava, cu peste 700.000 de locuitori, ajungea la 19,5% si in Galati, care are 300.000 de locuitori, se apropia de pragul de 18%. Cele mai mari se inregistreaza, in general, in zonele cu economie slaba. "Totul este foarte puternic legat de dezvoltarea economica a unei regiuni. Este normal sa existe o legatura stransa intre restantele companiilor si cele ale persoanelor fizice deoarece acolo unde companiile au avut probleme au fost mai multi oameni disponibilizati", comenteaza analistul Dragos Cabat. Bistrita-Nasaud si Suceava sunt doua dintre judetele cu cele mai slabe economii, in timp ce Galati este un judet dependent de doua ramuri industriale care au fost afectate de criza in 2009 si in prima jumatate a lui 2010 - industria siderurgica si cea navala. Spre exemplu, Produsul Intern Brut (PIB) realizat in Bistrita in 2010 a fost de numai 5,5 miliarde de lei, fata de o medie nationala de circa 12 miliarde de lei, arata datele Comisiei Nationale de Prognoza (CNP). Suceava a avut un PIB de 9,8 miliarde de lei anul trecut. Si la creditele in valuta apar fluctuatii mari in ceea ce priveste ponderea restantelor. Astfel, daca media la nivel national este de circa 8%, exista judete precum Ialomita in care ponderea restantelor ajunge la 17%. De asemenea, in Alba, Arad sau Galati circa 14% din creditele in valuta sunt restante. Si Ialomita este unul dintre cele mai slab dezvoltate judete, cu un PIB de numai 4,7 miliarde de lei anul trecut. Unii bancheri sustineau in trecut ca in unele zone restantele au explodat si din cauza fraudelor, clientii aducand la banca adeverinte de venit false pentru a obtine credite, Bistrita-Nasaud fiind unul dintre judetele afectate de acest fenomen. Valoarea cumulata a restantelor la credite - in lei si valuta - a urcat cu 36% in luna august fata de aceeasi perioada din 2010. Daca la inceputul crizei cel mai rapid avans era inregistrat de creditele in lei, in ultimele luni intarzierile la plata imprumuturilor in valuta au accelerat mai puternic. In cazul restantelor la valuta cresterea a fost de peste 50% in ultimul an. Intarzierile la rambursarea creditelor in valuta echivalau cu 11 miliarde lei (2,6 mld. euro), in timp ce valoarea cumulata a restantelor la lei era de 9 miliarde lei, potrivit datelor BNR. Exista si judete unde ponderea restantelor este insa aproape la jumatate comparativ cu media nationala. De exemplu, in Gorj si Dambovita numai 5,3% si respectiv 5,5% din credite erau restante la sfarsitul lunii august.