Economia are nevoie de un stimul monetar pentru a nu reintra in recesiune. Analistii cred ca BNR va reduce din nou dobanda. Cand vor scadea insa ratele la credite? - 01 februarie 2012: Diferență între versiuni

Majoritatea analistilor se asteapta ca in sedinta de joi banca centrala sa continue ciclul de relaxare a politicii monetare, cu o noua ajustare de un sfert de punct procentual a dobanzii-cheie, pentru a treia oara la rand, avand in vedere trendul dezinflationist si incetinirea asteptata a economiei. FMI insa nu este in favoarea unei reduceri a dobanzii. Din pacate, pana acum, "semnalul" nu a ajuns la dobanzile la credite. Dimpotriva, bancherii au dat la inceputul acestui an semnale de scumpire a creditarii prin cresterea marjelor fixe, in conditiile in care platesc la randul lor mai mult pentru a atrage resurse de la clienti. Totusi costurile la care bancile se imprumuta intre ele au scazut constant in ultimele luni datorita lichiditatii abundente de pe piata. Or, economia reala are nevoie de scaderea costurilor de finantare pentru stimularea cererii interne, in conditiile in care exporturile, cel mai probabil, vor frana din cauza incetinirii cresterii economice a principalilor parteneri comerciali ai Romaniei. "Procesul dezinflationist puternic pe care economia romaneasca s-a situat din a doua parte a anului 2011, perspectivele privind o inflatie moderata in anul 2012 (medie de 3%), precum si mentinerea deficitului de cerere in economie sustin acest ciclu de taiere a dobanzii de politica monetara, fiind asteptata o reducere de inca 25 de puncte de baza (la 5,5%) in sedinta de joi", a comentat Catalina Molnar, senior economist RBS Bank. BNR a dat in noiembrie 2011 semnalul unui ciclu de relaxare a politicii monetare, care sa ajute economia sa iasa de sub amenintarea recesiunii, reducand dobanda-cheie la 6% dupa un an si jumatate in care a tinut-o inghetata la 6,25%. In ianuarie, banca centrala a operat o noua ajustare a dobanzii de politica monetara, pana la 5,75%. BNR a reusit in 2011 sa atinga tinta de inflatie pentru prima data in ultimii cinci ani, iar unii analisti cred ca exista sanse ca obiectivul sa fie atins si in 2012. Inflatia anuala a coborat in decembrie la 3,14%, nivelul minim al ultimilor 20 de ani, incadrandu-se in intervalul tintit pentru 2011, de 2-4%. Cei mai multi analisti se asteapta ca presiunile inflationiste sa fie moderate in acest an, in conditiile in care se va mentine deficitul de cerere agregata, insa dinamica preturilor administrate ramane un mare semn de intrebare. Si Dan Bucsa, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank, considera ca vom vedea o noua reducere a dobanzii-cheie din cauza ca rata reala a dobanzii de politica monetara este foarte ridicata (2,75% - calculata folosind previziunea de inflatie a BNR) si cresterea economica estimata este sub potential. "Accelerarea cresterii economice are nevoie de dobanzi real negative, asa cum se intampla in SUA sau zona euro. Noi anticipam o reducere a dobanzii-cheie pana la 5% la sfarsitul anului curent." Si Catalina Molnar crede ca este posibil sa vedem pana la sfarsitul anului si alte reduceri de dobanda, pana la 5%. "Cred ca BNR ar putea reduce dobanda cu inca 0,25% la sedinta de joi, evolutia favorabila a inflatiei fiind principalul argument in acest sens. In plus, evolutia prognozata a cererii agregate, care cel mai probabil va ramane slaba in perioada urmatoare, reprezinta un factor suplimentar care ar justifica o astfel de decizie", apreciaza Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank. Si Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank, spune ca scenariul de baza al bancii este o noua reducere a dobanzii-cheie la sedinta de joi datorita consolidarii ratei inflatiei la un nivel scazut, precum si datorita perspectivelor de deteriorare a cresterii economice pe fondul reducerii cererii din UE, care ar trebui compensata prin masuri de incurajare a cererii domestice. "Una dintre cele mai mari provocari pentru Romania in 2012 va fi obtinerea unei cresteri economice rezonabile (de minim 1% an/an), deoarece in aceasta perioada, investitorii pun accent in principal pe capacitatea unei tari de a creste in conditiile echilibrarii balantei fiscale. Cum Romania nu are la dispozitie prea mult spatiu pentru stimulii fiscali, politica monetara ramane unul dintre principalele resorturi de incurajare a economiei nationale si o relaxare adecvata a acesteia ar putea preintampina si eventualele socuri asupra ofertei", a explicat Hancila.  Ce se va intampla cu rezervele minime?  Pentru nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) aplicabile pasivelor in lei analistii nu anticipeaza schimbari, in timp ce pentru rezervele aferente pasivelor in valuta ramane de vazut ce compromis va fi realizat intre mentinerea unui nivel confortabil al rezervelor valutare si nevoia bancilor de resurse in euro. "In ceea ce priveste decizia BNR referitoare la reducerea rezervelor minime obligatorii la valuta, va exista un compromis de facut intre nevoia structurala de lichiditate in euro a sistemului bancar (si acest fapt este reflectat de nivelul dobanzilor mari la depozitele in euro pe care bancile le practica) si mentinerea buffer-ului de valuta (rezervele valutare) la un nivel confortabil pentru a face fata mai usor turbulentelor financiar-economice de pe plan mondial", afirma Molnar. Pe de alta parte, ea nu se asteapta, prea curand, la o reducere a rezervelor minime obligatorii in lei, avand in vedere ca bancile au continuat sa plaseze fonduri la facilitatea de depozit (chiar daca in sume mai scazute comparativ cu prima parte a anului 2011), iar la operatiunile repo au participat doar 3- 4 banci (in luna ianuarie). Hancila nu se asteapta, deocamdata, la modificarea ratei RMO nici la lei, nici la valuta, deoarece lichiditatea din sistemul bancar este la un nivel confortabil. Nici Bucsa nu crede ca vom vedea o reducere a ratei RMO, desi ar trebui. In teorie, rolul rezervelor minime obligatorii este de a frana temporar creditarea. Nu este cazul in Romania, unde cererea de credite din partea populatiei a slabit in ultimele luni, iar noile norme de restrictionare a creditelor de consum in valuta contribuie la franarea creditarii, in opinia lui Bucsa. Termenul pana la care bancile sunt obligate sa aduca la BNR pentru avizare noi le norme de creditare expira la sfarsitul lunii ianuarie, iar din februarie bancherii ar trebui sa inceapa sa vanda credite dupa noile reglementari, care ingreuneaza accesul clientilor la imprumuturile in valuta. "Rezervele minime maresc artificial costul resurselor atrase pe termen mai scurt de doi ani de bancile locale, resimtindu-se in costul final al creditelor. Acest cost de oportunitate era de aproximativ 0,7 puncte procentuale pentru lei si 0,5 puncte procentuale pentru euro in noiembrie (conform datelor BNR). Reducerea RMO la lei ar oferi bancilor resurse suplimentare in lei pe termen mai lung decat operatiunile repo pe termen de o saptamana. Reducerea RMO la valuta ar compensa partial iesirile de fonduri in valuta vizibile in datele de balanta de plati publicate de BNR", a mai spus Bucsa.