Isarescu: Va fi anul unor mari transformari in bilanturile bancilor, in clasamente. Bancile straine pierd cota - 08 februarie 2012: Diferență între versiuni

Majorarea dobanzilor la depozite este o greseala. Bancile cu capital strain pierd cote de piata. Retelele sunt supradimensionate. Creditul pentru companii se redreseaza. Caderea economica s-a datorat prabusirii investitiilor straine. Anul 2012 ar putea aduce mari transformari in bilanturile bancilor si in clasamentele bancare, in conditiile in care majorarea dobanzilor pentru depozitele atrase de banci, care intra in "raspar" cu relaxarea politicii monetare a BNR, va afecta cotele de piata si profiturile bancilor, in special pe ale celor cu capital strain, afirma guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Mai mult, seful BNR se intreaba unde fac plasamente bancile care platesc dobanzi la depozite de 7-8% la lei si peste 4% la euro pentru ca plasamentele respective sa fie si rentabile. Intr-o analiza dura a situatiei in care se afla bancile comerciale, Isarescu atentioneaza si asupra dimensiunii exagerate a retelelor de unitati in raport cu cererea de produse si servicii bancare. De la inceputul crizei bancile au ezitat sa inchida sucursale sperand in revenirea pietei. "Bancile cu capital strain pierd cota de piata, in mod evident, de aceea au si intrat in aceasta batalie pe care eu am catalogat-o ca fiind cel putin discutabila. Lor le-am spus ca este o greseala, de a mari dobanzile la depozite. Faptul ca nu mai primesc acelasi flux de bani din exterior si au banii plasati in active interne le mareste vulnerabilitatea. Atunci pierd cota de piata. Au depins foarte mult de exterior", a spus ieri Isarescu la prezentarea raportului trimestrial asupra inflatiei. In opinia guvernatorului BNR, procesele de reducere a dependentei de finantarile de la bancile-mama "nu sunt rele in totalitate", dar trebuie pastrat un "echilibru inteligent", pentru ca altfel acest lucru se intoarce chiar impotriva bancilor. "Nu ma refer ca vor pierde cota de piata sau la faptul ca nu vor mai face profit. Noi nu putem sa obligam o banca sa faca profit sau sa intre pe pierdere. Ne referim la soliditatea bancii, in momentul in care ai la depozitele in lei dobanzi de 7-8% la lei si mai mult de 4% la euro, intr-o lume in care cu greu plasezi peste 1%. Te gandesti ca supraveghetor unde-si vor plasa banii si care este riscul unui asemenea plasament. Le-am transmis un mesaj clar ca aceasta cursa in care voiau sa intre la inceputul anului a fost o greseala. Vom vedea consecinte mari spre sfarsitul anului, in cota de piata, in strategia de creditare a fiecarei banci. Personal vad 2012 ca anul unor mari transformari in bilanturile bancilor, in clasamentele bancare." Bancile cu capital elen conduc plutonul institutiilor de credit care ofera cele mai mari dobanzi la depozite, insa si alte banci inclusiv din top 10 au intrat in cursa mai ales pentru euro. In ultimii doi ani sistemul bancar a fost pe pierdere, acest rezultat fiind explicat la unele banci si prin dobanzile platite la resurse. De asemenea, portofoliile de credite au continuat sa se afle sub presiune, iar o parte importanta din profiturile operationale au mers in provizioane. Isarescu spune ca in Romania se economiseste mai mult, iar dobanzile la depozite sunt "maricele". Dar rezervorul economisirii nu poate sa creasca la infinit, ascensiunea urmand sa afecteze, pe termen scurt, consumul. "Este evident ca bancile cu capital strain, care aveau o dependenta de pana la 5 la 1 raportul intre credite si depozite, asta intr-un caz, ca media a fost de 2 la 1 sau ceva mai putin, a trebuit sa se ajusteze. Si, fiind si bancile cele mai mari din Romania, acest lucru a avut un impact asupra dobanzilor. Aici este motivul adevarat al acestei curse de majorare a dobanzilor la depozite, care a intrat in raspar cu semnalele transmise de banca centrala." Cand o banca se duce cu dobanzile foarte sus, poate nu vrea sa dea credite Guvernatorul BNR afirma ca la unele banci se observa o scadere pronuntata a dobanzilor la creditele in lei, insa la institutiile de credit care depind de linii de finantare de la bancile-mama scaderea este "mai putin pronuntata" pentru ca reorientarea spre surse locale de finantare a impins bancile respective spre politici divergente, acestea majorand dobanzile la depozite. In schimb, alte banci au facut recent miscari in sens invers fata de semnalele BNR, scumpind creditele in lei pentru a-si reface marjele. Isarescu vine si cu o explicatie aparte pentru astfel de comportamente: "Cand o banca se duce cu dobanzile foarte sus poate ca nu vrea sa dea credite, poate nu are resurse". BNR a operat pana acum trei reduceri ale dobanzii de politica monetara, care cumuleaza 0,75 puncte procentuale, iar semnalul ar urma sa se transmita, in timp, si in piata. "Dobanda de politica monetara se transmite, ca orice politica monetara, cu o oarecare intarziere. Canalul de transmisie functioneaza. Sa nu comparam o masura luata astazi de BNR cu cifrele din decembrie la credite sau dobanzi. Nu putem sa tragem concluzia ca nu avem canal de transmisie. Ne ducem prea departe", a spus Isarescu, combatand opiniile unor analisti care au afirmat ca este "alterat" canalul de transmisie a politicii monetare. Pe de alta parte, Isarescu considera ca bancile comerciale au, in prezent, retele teritoriale supradimensionate si le atrage atentia bancherilor sa nu mai spere degeaba ca acestea vor mai avea business ca pe vremuri. "Nu mai sperati sa vedeti pe reteaua de retail, altminteri supradimensionata, evolutii pozitive. Populatia care s-a putut indatora este supraindatorata. Creditul pentru locuinte a evoluat mult mai temperat decat in anii anteriori. Poate ca fiecare s-a maturizat, priveste cu mai multa responsabilitate cumpararea unei locuinte. Observam o redresare treptata a creditului acordat sectorului privat. Si-a reluat cresterea din mai 2010. Singurul care ramane pe evolutie negativa este creditul de consum. Probabil isi va reveni si el." Isarescu a amintit ca imprumuturile de consum au crescut foarte mult in trecut, iar ceea ce s-a intamplat in 2006-2008 nu se mai poate repeta, pentru ca acea dorinta de a cumpara obiecte de folosinta indelungata s-a temperat. Revizuire in sus a prognozei de inflatie Banca Nationala a Romaniei a urcat prognoza de inflatie pentru 2012 de la 3% la 3,2% si estimeaza pentru 2013 o crestere anuala a preturilor de 3%, potrivit datelor prezentate de Mugur Isarescu, guvernatorul BNR. "Balanta riscurilor este predominant echilibrata, cu exceptia coordonatelor externe. Nu intrevedem mari deosebiri fata de runda anterioara de prognoza. Sa vedem in ce masura se vor materializa. Deficitul de cerere ramane determinantul principal al dezinflatiei. Cererea mai are camp destul de larg de crestere pana in momentul in care ar putea sa devina inflationista, nu avem o grija", a explicat Isarescu. In ultimul trimestru din 2011, cererea de consum a dat semnale de revigorare. Isarescu anticipeaza ca minimul de inflatie, de circa 2%, este asteptat sa fie atins in primul trimestru din acest an, pentru ca, ulterior, inflatia sa creasca spre 3,8% in trimestrul al treilea. Pe intreaga perioada de referinta inflatia se va mentine in intervalul tinta. In conditiile in care Guvernul a negociat cu FMI si CE amanarea majorarii preturilor administrate la energie electrica si gaze, in noua prognoza se regaseste un impact al acestor preturi. In anul 2012, profilul ratei anuale a inflatiei va fi influentat in mare masura de efecte de baza, potrivit guvernatorului BNR. Inflatia anuala a coborat in 2011 la 3,14%, nivelul minim al ultimilor 20 de ani, in principal ca efect al stagnarii preturilor alimentare. Rata inflatiei s-a incadrat anul trecut in intervalul tintit de BNR, de 2-4%, pentru prima data in ultimii cinci ani. Guvernatorul BNR despre... Cresterea economica Bineinteles ca scaderea dobanzii va stimula cresterea economica, dar nu vrem sa transmitem mesajul urmator: ca este si sarcina si obiectivul si puterea BNR, ca putem sa stimulam singuri cresterea economica cu reducerea ratei de politica monetara. Este un mesaj fals, nu ajuta nimanui. Procesul de reluare a cresterii economice si a dezinflatiei depinde de maniera in care Romania va putea sa absoarba fondurile UE. Caderea economiei a fost cauzata de reducerea dramatica a ISD dupa 2008. Romania a avut in ultimii ani o modificare cantitativa majora constand in scaderea investitiilor straine directe si a imprumuturilor externe pe termen mediu si lung cu 14 mld. euro. Asemenea variatii cantitative nu pot fi contrabalansate numai de dobanda de politica monetara. Scaderea ratei de dobanda, daca ar fi sa contrabalanseze o asemenea modificare cantitativa, ar trebui sa gaseasca altceva, investitii interne, din asemenea reduceri de rate sa apara investitii interne de 14 mld. euro. Reducerea ratei de politica monetara stimuleaza cresterea si creditul, dar fata de ce s-a intamplat in trecut, aceste cresteri potentiale vor fi mult mai mici. Schimbarea guvernului O schimbare de guvern in cadrul procedurilor constitutionale nu este un lucru de confort pentru piete. Orice schimbare politica majora, si aici este vorba de o schimbare politica majora, este un factor de stres pentru piete, dar poate fi asimilat si acomodat de catre piete si administrat de BNR daca se deruleaza intr-un cadru constitutional si este rapid. Pana acum nu vedem elemente vizibile de stres pe piete. Pana acum lucrurile sunt sub control. Si speram sa ramana asa. N-am observat o influenta asupra cursului valutar dupa demisia Guvernului Boc. Totul este relativ stabil. Potrivit legii, banca centrala lucreaza, si vrea sa lucreze bine, cu orice guvern pe care il da tara, prin proceduri constitutionale. Daca situatia politica se deterioreaza, bineinteles ca vom reactiona, n-o sa stam intr-un observator sa ne uitam cum se deterioreaza lucrurile. N-am avut niciodata pozitia de a sta si de a viziona din prepeleac ce se intampla pe piete. Am intervenit si in momente mai putin necesare.