Cum a evoluat cursul euro/leu dupa ce Isarescu a inceput relaxarea politicii monetare - 13 ianuarie 2014: Diferență între versiuni
Admin (discuție | contribuții) (csv2wiki) |
(The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).) |
||
| (Nu s-a afișat o versiune intermediară efectuată de același utilizator) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
BNR continua ciclul de relaxare a politicii monetare cu o noua taiere a dobanzii-cheie, pana la 3,75%, in conditiile in care inflatia va scadea la minime istorice, iar cererea de consum ramane slaba. Banca centrala a redus in premiera si rezervele minime obligatorii la lei pentru a relaxa conditiile monetare si a incuraja creditarea in lei. Rezervele minime in valuta pe care bancile sunt obligate sa le tina in conturi la BNR - un “buffer” extrem de valoros de care banca centrala a tinut cu dintii in primii ani de criza - si-au pierdut statutul de plasa de siguranta intangibila, guvernatorul Mugur Isarescu indemnand in premiera bancile sa foloseasca banii eliberati din rezerve pentru a-si stinge din datoriile catre bancile-mama. Daca intial leul se intarise in raport cu euro pana sub pragul de 4,50 lei/euro, dupa declaratiile increzatoare ale lui Isarescu a revenit pe depreciere, piata testand aparenta toleranta crescuta a BNR la miscari de slabire a leului, intr-o anumita contradictie cu situatia din 2013 cand banca centrala a avut mai multe interventii decisive de temperare a traiectoriei ascendente a cursului. | BNR continua ciclul de relaxare a politicii monetare cu o noua taiere a dobanzii-cheie, pana la 3,75%, in conditiile in care inflatia va scadea la minime istorice, iar cererea de consum ramane slaba. Banca centrala a redus in premiera si rezervele minime obligatorii la [[lei]] pentru a [[RELAXA|relaxa]] conditiile monetare si a incuraja creditarea in lei. Rezervele minime in valuta pe care bancile sunt obligate sa le tina in conturi la BNR - un “buffer” extrem de valoros de care banca centrala a tinut cu dintii in primii ani de criza - si-au pierdut statutul de plasa de siguranta intangibila, guvernatorul Mugur Isarescu indemnand in premiera bancile sa foloseasca banii eliberati din rezerve pentru a-si stinge din datoriile catre bancile-mama. Daca intial leul se intarise in raport cu euro pana sub pragul de 4,50 lei/euro, dupa declaratiile increzatoare ale lui Isarescu a revenit pe depreciere, piata testand aparenta toleranta crescuta a BNR la miscari de slabire a leului, intr-o anumita contradictie cu situatia din 2013 cand banca centrala a avut mai multe interventii decisive de temperare a traiectoriei ascendente a cursului. | ||
[[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]] | [[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]] | ||
{{DEFAULTSORT:-2014-01-13}} | {{DEFAULTSORT:-2014-01-13}} | ||
Versiunea curentă din 11 noiembrie 2024 00:18
BNR continua ciclul de relaxare a politicii monetare cu o noua taiere a dobanzii-cheie, pana la 3,75%, in conditiile in care inflatia va scadea la minime istorice, iar cererea de consum ramane slaba. Banca centrala a redus in premiera si rezervele minime obligatorii la lei pentru a relaxa conditiile monetare si a incuraja creditarea in lei. Rezervele minime in valuta pe care bancile sunt obligate sa le tina in conturi la BNR - un “buffer” extrem de valoros de care banca centrala a tinut cu dintii in primii ani de criza - si-au pierdut statutul de plasa de siguranta intangibila, guvernatorul Mugur Isarescu indemnand in premiera bancile sa foloseasca banii eliberati din rezerve pentru a-si stinge din datoriile catre bancile-mama. Daca intial leul se intarise in raport cu euro pana sub pragul de 4,50 lei/euro, dupa declaratiile increzatoare ale lui Isarescu a revenit pe depreciere, piata testand aparenta toleranta crescuta a BNR la miscari de slabire a leului, intr-o anumita contradictie cu situatia din 2013 cand banca centrala a avut mai multe interventii decisive de temperare a traiectoriei ascendente a cursului.