S-a refacut duetul Bursa-leu, dar analistii se asteapta la o noua decorelare cat de curand - 19 ianuarie 2010: Diferență între versiuni

(csv2wiki)
 
(The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).)
 
(Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
    
    
BNR va incerca sa limiteze o eventuala apreciere impulsiva a monedei nationale Dupa ce timp de aproape opt luni a fost tinut sub presiuni constante fie de foamea de lichiditati a Finantelor, fie de insta­bilitatea politica, leul a prins un moment de respiro in ultimele saptamani si s-a alaturat din nou Bursei in cursa de recuperare a procentelor „furate” de criza. Doua dintre cele mai dinamice piete financiare din Romania, Bursa si piata valu­tara, au evoluat in concordanta aproape deplina pana in primavara anului trecut, ambele incasand lovituri puternice de pe urma turbulentelor financiare internationale. Socul produs de falimentul Lehman Brothers in septembrie 2008 a provocat daune proportionale atat pe Bursa, cat si pe piata interbancara de la Bucuresti. Leul a pierdut, in decurs de aproximativ doua saptamani, aproape 10 procente, in timp ce indicele principal BET s-a prabusit continuu timp de trei saptamani, stergand mai bine de o treime din valoare. Corelatia dintre Bursa si curs s-a mentinut si pe parcursul lunilor urmatoare, pe masura ce criza globala de lichiditati absorbea continuu capitalurile de pe piata romaneasca. Leul si indicele BET au atins cotatii minime din ultimii patru-cinci ani aproximativ in acelasi moment, in februarie 2009, cand cursul sarea de 4,3 [[lei]]/euro, iar BET se prabusea la 1.887 de puncte. In total, de la falimentul Lehman si pana in februarie, actiunile romanesti pierdusera 66%, in timp ce moneda nationala - 22,5%. Deprecierea mult mai mare a Bursei in acelasi interval se explica, pe de o parte, prin insasi dimensiunea acesteia, rulajele de la BVB fiind de 14 ori mai reduse comparativ cu cele din piata interbancara. Cu alte cuvinte, daca pe piata valutara un ordin de tranzactionare de 10 milioane de euro putea provoca leului pe termen scurt o depreciere de cateva procente, pe Bursa el ar fi generat probabil suspendarea sedintei de tranzactionare, in conditiile in care au existat perioade anul trecut cand BVB abia reusea sa absoarba 10 milioane de euro intr-o saptamana. Analistii: Si BNR a contribuit la decorelarea leului de Bursa Pe de alta parte, in sprijinul leului s-a aflat si banca centrala, care a intors de fiecare data paritatea atunci cand ea sarea de 4,3 lei/euro, in vreme ce in preturile actiunilor de la Bursa a contat exlusiv perceptia investitorilor. Unii analisti sunt de parere ca leul a fost depreciat in mod deliberat in prima parte a anului trecut pentru a elibera din presiunile generate de cheltuielile electorale din toamna lui 2008. „Deprecierea leului de inceputul anului trecut a insemnat de fapt recentrarea nivelului de echilibru si a fost efectuata cu acordul implicit al bancii centrale. O asemenea actiune devenise necesara imediat dupa alegerile parlamentare din toamna anului 2008 si dupa primele estimari privind gravitatea crizei globale asupra Romaniei”, sustine Mihai Nichisoiu, analist pe Piete internationale in cadrul firmei de brokeraj Tradeville. Nichisoiu crede ca tot banca centrala a fost cea care a urmarit sa evite o eventuala apreciere excesiva a leului odata ce varful crizei financiare trecuse, incepand cu martie 2009. „Ulterior varfului crizei globale atins in martie, intensitatea presiunilor de depreciere a leului s-a redus substantial, iar in opinia mea banca centrala a aparat ambele limite ale intervalului 4,1-4,3 lei/euro. O apreciere importanta ar fi neutralizat devalorizarea fortata din ianuarie si nu cred ca ar fi fost benefica economiei locale, iar pe de alta parte, in cazul unei deprecieri suplimentare am fi riscat dificultati majore in randul detinatorilor de credite in valuta si acutizarea presiunilor inflationiste”, spune analistul. „Cred ca o ancorare rigida a leului a redus probabilitatea unui exit generalizat al capitalurilor, diferentialul de dobanda favorabil leului fata de alte valute fiind cel care a stopat tentatia capitalurilor straine de a parasi Romania”, a continuat el. Liber la speculatii dupa noul Guvern Intre timp, Bursa si-a continuat raliul si batea maxime dupa maxime, criza politica din octombrie fiind singura care a reusit sa-i mai „taie” din elan. „Incertitudinile politice si cele privind bugetul din toamna au generat unele presiuni de depreciere pe leu, in paralel cu o usoara corectie pe Bursa, insa acestea nu au fost substantiale”, afirma Nichisoiu. Practic, dupa instalarea noului Guvern si semnalele pozitive venite dinspre FMI, moneda nationala este „lasata” sa beneficieze din nou de diminuarea riscurilor de tara ale Romaniei, intr-un moment in care apetitul pentru speculatii este oricum ridicat. „Debutul acestui an a insemnat un nou Guvern si sansa adoptarii bugetului, generand astfel o perspectiva mult imbunatatita in ceea ce priveste relatia cu FMI. Contextul local s-a suprapus unui tablou macro global inca benign, favorabil prelungirii euforiei pietelor internationale si speculatiilor «carry trade». In acest context, aprecierea leului este un efect firesc”, explica analistul Tradeville. Moneda nationala a castigat aproape 3% de la inceputul acestui an, bifand ieri un nou maxim la 4,1 lei/euro. Analistii spun insa ca banca centrala va tempera o eventuala apreciere prea abrupta a leului. Bursa afiseaza un plus de peste 11%, insa in cazul ei nimeni nu poate stopa o potentiala crestere agre­siva, astfel ca perioada urmatoare ar putea aduce noi desincronizari intre cele doua piete. „Nu cred ca banca centrala va permite o apreciere rapida si impulsiva, astfel ca desincronizari intre evolutia leului si cea a Bursei raman posibile”, spune Nichisoiu. Si directorul firmei de administrare a investitiilor Explore Asset Management, Cristian Tudorescu, crede ca banda de fluctuatie a Bursei este mult mai lata comparativ cu cea a monedei nationale. „Nu de fiecare data cursul de schimb reprezinta un indicator al evolutiei Bursei, insa dupa cum arata pietele financiare la acest moment cred ca riscul unei caderi abrupte a Bursei este relativ redus. Pietele bursiere pot avea amplitudini mai mari anul acesta, in timp ce cursul poate oscila o lunga perioada de timp in intervalul 4-4,3 lei/euro”, a afirmat el.
BNR va incerca sa limiteze o eventuala apreciere impulsiva a monedei nationale Dupa ce timp de aproape opt luni a fost tinut sub presiuni constante fie de foamea de lichiditati a Finantelor, fie de insta­bilitatea politica, leul a prins un moment de respiro in ultimele saptamani si s-a alaturat din nou Bursei in cursa de recuperare a procentelor „furate” de criza. Doua dintre cele mai dinamice piete financiare din Romania, Bursa si piata valu­tara, au evoluat in concordanta aproape deplina pana in primavara anului trecut, ambele incasand lovituri puternice de pe urma turbulentelor financiare internationale. Socul produs de falimentul Lehman Brothers in septembrie 2008 a provocat daune proportionale atat pe Bursa, cat si pe piata interbancara de la Bucuresti. Leul a pierdut, in decurs de aproximativ doua saptamani, aproape 10 procente, in timp ce indicele principal BET s-a prabusit continuu timp de trei saptamani, stergand mai bine de o treime din valoare. Corelatia dintre Bursa si curs s-a mentinut si pe parcursul lunilor urmatoare, pe masura ce criza globala de lichiditati absorbea continuu capitalurile de pe piata romaneasca. Leul si indicele BET au atins cotatii minime din ultimii patru-cinci ani aproximativ in acelasi moment, in februarie 2009, cand cursul sarea de 4,3 [[lei]]/euro, iar BET se prabusea la 1.887 de puncte. In total, de la falimentul Lehman si pana in februarie, actiunile romanesti pierdusera 66%, in timp ce moneda nationala - 22,5%. Deprecierea mult mai mare a Bursei in acelasi interval se explica, pe de o parte, prin insasi dimensiunea acesteia, rulajele de la [[BVB]] fiind de 14 ori mai reduse comparativ cu cele din piata interbancara. Cu alte cuvinte, daca pe piata valutara un ordin de tranzactionare de 10 milioane de euro putea provoca leului pe termen scurt o depreciere de cateva procente, pe Bursa el ar fi generat probabil suspendarea sedintei de tranzactionare, in conditiile in care au existat perioade anul trecut cand BVB abia reusea sa absoarba 10 milioane de euro intr-o saptamana. Analistii: Si BNR a contribuit la decorelarea leului de Bursa Pe de alta parte, in sprijinul leului s-a aflat si banca centrala, care a intors de fiecare data paritatea atunci cand ea sarea de 4,3 lei/euro, in vreme ce in preturile actiunilor de la Bursa a contat exlusiv perceptia investitorilor. Unii analisti sunt de parere ca leul a fost depreciat in mod deliberat in prima parte a anului trecut pentru a elibera din presiunile generate de cheltuielile electorale din toamna lui 2008. „Deprecierea leului de inceputul anului trecut a insemnat de fapt recentrarea nivelului de echilibru si a fost efectuata cu acordul implicit al bancii centrale. O asemenea actiune devenise necesara imediat dupa alegerile parlamentare din toamna anului 2008 si dupa primele estimari privind gravitatea crizei globale asupra Romaniei”, sustine Mihai Nichisoiu, analist pe Piete internationale in cadrul firmei de brokeraj Tradeville. Nichisoiu crede ca tot banca centrala a fost cea care a urmarit sa evite o eventuala apreciere excesiva a leului odata ce varful crizei financiare trecuse, incepand cu martie 2009. „Ulterior varfului crizei globale atins in martie, intensitatea presiunilor de depreciere a leului s-a redus substantial, iar in opinia mea banca centrala a aparat ambele limite ale intervalului 4,1-4,3 lei/euro. O apreciere importanta ar fi neutralizat devalorizarea fortata din ianuarie si nu cred ca ar fi fost benefica economiei locale, iar pe de alta parte, in cazul unei deprecieri suplimentare am fi riscat dificultati majore in randul detinatorilor de credite in valuta si acutizarea presiunilor inflationiste”, spune analistul. „Cred ca o ancorare rigida a leului a redus probabilitatea unui exit generalizat al capitalurilor, diferentialul de dobanda favorabil leului fata de alte valute fiind cel care a stopat tentatia capitalurilor straine de a parasi Romania”, a continuat el. Liber la speculatii dupa noul Guvern Intre timp, Bursa si-a continuat raliul si batea maxime dupa maxime, criza politica din octombrie fiind singura care a reusit sa-i mai „taie” din elan. „Incertitudinile politice si cele privind bugetul din toamna au generat unele presiuni de depreciere pe leu, in paralel cu o usoara corectie pe Bursa, insa acestea nu au fost substantiale”, afirma Nichisoiu. Practic, dupa instalarea noului Guvern si semnalele pozitive venite dinspre FMI, moneda nationala este „lasata” sa beneficieze din nou de diminuarea riscurilor de tara ale Romaniei, intr-un moment in care apetitul pentru speculatii este oricum ridicat. „Debutul acestui an a insemnat un nou Guvern si sansa adoptarii bugetului, generand astfel o perspectiva mult imbunatatita in ceea ce priveste relatia cu FMI. Contextul local s-a suprapus unui tablou macro global inca benign, favorabil prelungirii euforiei pietelor internationale si speculatiilor «carry trade». In acest context, aprecierea leului este un efect firesc”, explica analistul Tradeville. Moneda nationala a castigat aproape 3% de la inceputul acestui an, bifand ieri un nou maxim la 4,1 lei/euro. Analistii spun insa ca banca centrala va tempera o eventuala apreciere prea abrupta a leului. Bursa afiseaza un plus de peste 11%, insa in cazul ei nimeni nu poate stopa o potentiala crestere agre­siva, astfel ca perioada urmatoare ar putea aduce noi desincronizari intre cele doua piete. „Nu cred ca banca centrala va permite o apreciere rapida si impulsiva, astfel ca desincronizari intre evolutia leului si cea a Bursei raman posibile”, spune Nichisoiu. Si directorul firmei de administrare a investitiilor Explore Asset Management, Cristian Tudorescu, crede ca banda de fluctuatie a Bursei este mult mai lata comparativ cu cea a monedei nationale. „Nu de fiecare data cursul de schimb reprezinta un indicator al evolutiei Bursei, insa dupa cum arata pietele financiare la acest moment cred ca riscul unei caderi abrupte a Bursei este relativ redus. Pietele bursiere pot avea amplitudini mai mari anul acesta, in timp ce cursul poate oscila o lunga perioada de timp in intervalul 4-4,3 lei/euro”, a afirmat el.
[[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]]
[[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]]
{{DEFAULTSORT:-2010-01-19}}
{{DEFAULTSORT:-2010-01-19}}

Versiunea curentă din 4 noiembrie 2024 03:26

BNR va incerca sa limiteze o eventuala apreciere impulsiva a monedei nationale Dupa ce timp de aproape opt luni a fost tinut sub presiuni constante fie de foamea de lichiditati a Finantelor, fie de insta­bilitatea politica, leul a prins un moment de respiro in ultimele saptamani si s-a alaturat din nou Bursei in cursa de recuperare a procentelor „furate” de criza. Doua dintre cele mai dinamice piete financiare din Romania, Bursa si piata valu­tara, au evoluat in concordanta aproape deplina pana in primavara anului trecut, ambele incasand lovituri puternice de pe urma turbulentelor financiare internationale. Socul produs de falimentul Lehman Brothers in septembrie 2008 a provocat daune proportionale atat pe Bursa, cat si pe piata interbancara de la Bucuresti. Leul a pierdut, in decurs de aproximativ doua saptamani, aproape 10 procente, in timp ce indicele principal BET s-a prabusit continuu timp de trei saptamani, stergand mai bine de o treime din valoare. Corelatia dintre Bursa si curs s-a mentinut si pe parcursul lunilor urmatoare, pe masura ce criza globala de lichiditati absorbea continuu capitalurile de pe piata romaneasca. Leul si indicele BET au atins cotatii minime din ultimii patru-cinci ani aproximativ in acelasi moment, in februarie 2009, cand cursul sarea de 4,3 lei/euro, iar BET se prabusea la 1.887 de puncte. In total, de la falimentul Lehman si pana in februarie, actiunile romanesti pierdusera 66%, in timp ce moneda nationala - 22,5%. Deprecierea mult mai mare a Bursei in acelasi interval se explica, pe de o parte, prin insasi dimensiunea acesteia, rulajele de la BVB fiind de 14 ori mai reduse comparativ cu cele din piata interbancara. Cu alte cuvinte, daca pe piata valutara un ordin de tranzactionare de 10 milioane de euro putea provoca leului pe termen scurt o depreciere de cateva procente, pe Bursa el ar fi generat probabil suspendarea sedintei de tranzactionare, in conditiile in care au existat perioade anul trecut cand BVB abia reusea sa absoarba 10 milioane de euro intr-o saptamana. Analistii: Si BNR a contribuit la decorelarea leului de Bursa Pe de alta parte, in sprijinul leului s-a aflat si banca centrala, care a intors de fiecare data paritatea atunci cand ea sarea de 4,3 lei/euro, in vreme ce in preturile actiunilor de la Bursa a contat exlusiv perceptia investitorilor. Unii analisti sunt de parere ca leul a fost depreciat in mod deliberat in prima parte a anului trecut pentru a elibera din presiunile generate de cheltuielile electorale din toamna lui 2008. „Deprecierea leului de inceputul anului trecut a insemnat de fapt recentrarea nivelului de echilibru si a fost efectuata cu acordul implicit al bancii centrale. O asemenea actiune devenise necesara imediat dupa alegerile parlamentare din toamna anului 2008 si dupa primele estimari privind gravitatea crizei globale asupra Romaniei”, sustine Mihai Nichisoiu, analist pe Piete internationale in cadrul firmei de brokeraj Tradeville. Nichisoiu crede ca tot banca centrala a fost cea care a urmarit sa evite o eventuala apreciere excesiva a leului odata ce varful crizei financiare trecuse, incepand cu martie 2009. „Ulterior varfului crizei globale atins in martie, intensitatea presiunilor de depreciere a leului s-a redus substantial, iar in opinia mea banca centrala a aparat ambele limite ale intervalului 4,1-4,3 lei/euro. O apreciere importanta ar fi neutralizat devalorizarea fortata din ianuarie si nu cred ca ar fi fost benefica economiei locale, iar pe de alta parte, in cazul unei deprecieri suplimentare am fi riscat dificultati majore in randul detinatorilor de credite in valuta si acutizarea presiunilor inflationiste”, spune analistul. „Cred ca o ancorare rigida a leului a redus probabilitatea unui exit generalizat al capitalurilor, diferentialul de dobanda favorabil leului fata de alte valute fiind cel care a stopat tentatia capitalurilor straine de a parasi Romania”, a continuat el. Liber la speculatii dupa noul Guvern Intre timp, Bursa si-a continuat raliul si batea maxime dupa maxime, criza politica din octombrie fiind singura care a reusit sa-i mai „taie” din elan. „Incertitudinile politice si cele privind bugetul din toamna au generat unele presiuni de depreciere pe leu, in paralel cu o usoara corectie pe Bursa, insa acestea nu au fost substantiale”, afirma Nichisoiu. Practic, dupa instalarea noului Guvern si semnalele pozitive venite dinspre FMI, moneda nationala este „lasata” sa beneficieze din nou de diminuarea riscurilor de tara ale Romaniei, intr-un moment in care apetitul pentru speculatii este oricum ridicat. „Debutul acestui an a insemnat un nou Guvern si sansa adoptarii bugetului, generand astfel o perspectiva mult imbunatatita in ceea ce priveste relatia cu FMI. Contextul local s-a suprapus unui tablou macro global inca benign, favorabil prelungirii euforiei pietelor internationale si speculatiilor «carry trade». In acest context, aprecierea leului este un efect firesc”, explica analistul Tradeville. Moneda nationala a castigat aproape 3% de la inceputul acestui an, bifand ieri un nou maxim la 4,1 lei/euro. Analistii spun insa ca banca centrala va tempera o eventuala apreciere prea abrupta a leului. Bursa afiseaza un plus de peste 11%, insa in cazul ei nimeni nu poate stopa o potentiala crestere agre­siva, astfel ca perioada urmatoare ar putea aduce noi desincronizari intre cele doua piete. „Nu cred ca banca centrala va permite o apreciere rapida si impulsiva, astfel ca desincronizari intre evolutia leului si cea a Bursei raman posibile”, spune Nichisoiu. Si directorul firmei de administrare a investitiilor Explore Asset Management, Cristian Tudorescu, crede ca banda de fluctuatie a Bursei este mult mai lata comparativ cu cea a monedei nationale. „Nu de fiecare data cursul de schimb reprezinta un indicator al evolutiei Bursei, insa dupa cum arata pietele financiare la acest moment cred ca riscul unei caderi abrupte a Bursei este relativ redus. Pietele bursiere pot avea amplitudini mai mari anul acesta, in timp ce cursul poate oscila o lunga perioada de timp in intervalul 4-4,3 lei/euro”, a afirmat el.