Epopeea bondurilor de 1,3 mld. euro: pregatiri, tensiuni, declaratii derutante si la final 4,8% dobanda - 26 noiembrie 2010: Diferență între versiuni

Intr-o aglomerare de declaratii si semnale externe si interne privind vulnerabilitatile Romaniei - pusa pe lista cu Grecia sau Ungaria, Ministerul Finantelor a imprumutat ieri 1,3 mld. euro la emisiunea de obligatiuni de stat pe trei ani pe piata interna, in schimbul unui randament de 4,8%. A fost o licitatie pregatita indelung, care a ajuns sa capete o dimensiune speciala odata ce a ajuns sa fie invocata de seful statului Traian Basescu drept un test pentru credibilitatea Romaniei. Importanta deosebita a acestei tranzactii in contextul international tensionat a fost marcata de implicarea directa a Bancii Nationale si a guvernatorului Mugur Isarescu, dupa cum sustin surse de pe piata. Conform surselor citate, Isarescu ar fi avut doua intalniri neoficiale cu sefii bancilor cu cele mai mari expuneri pe titluri de stat si trezorierii acestora pentru a discuta termenii in care s-ar putea finanta statul. Initial, guvernatorul ar fi pledat impotriva atragerii unui imprumut in euro, considerand nepotrivita o indatorare substantiala pe trei ani in acest moment. Apoi, la discutia de saptamana trecuta, s-a conturat perspectiva unei finantari de pana la 1,6 mld. euro la un randament cuprins intre 4,6 si 4,8%. Teoretic, atragerea a peste un miliard de euro nu presupunea vreo dificultate deosebita atat timp cat patru dintre cele mai mari banci de pe piata aveau deja plasamente de o valoare corepunzatoare la imprumutul de 1,4 mld. euro atras anul trecut si care ajunge acum la scadenta. Adica atat timp cat BCR, BRD, Raiffeisen si Banca Transilvania ar fi acceptat rostogolirea imprumutului scadent, nu ar fi fost nicio problema. Potrivit unor surse bancare, numai BCR investise 500 mil. euro in obligatiunile pe un an. Mai mult, in pofida tensiunilor din zona euro legate de criza irlandeza, CDS-urile (cotatiile internationale privind riscul de neplata) au "intepenit" sub pragul de 300 de puncte de baza, adica mai jos decat in cazul Spaniei, care este o tara cu rating din categoria investment grade, spre deosebire de Romania, care a fost declasata de agentiile Standard & Poor's si Fitch. Joia trecuta, presedintele Traian Basescu a dat greutate acestui imprumut, afirmand ca isi doreste sa fie suprasubscris si sa fie atras la o dobanda mai mica de 5%. Avalansa de declaratii, confuzie pe piata Miercuri, 24 noiembrie, guvernatorul Mugur Isarescu a avut inca o iesire publica in care si-a concentrat comentariile tocmai pe chestiunea datoriei externe, a datoriei publice, a nivelului rezervelor si a riscurilor teoretice de default, vorbind despre piete nervoase, exemple cu America Latina, datorie "manageriabila", si concluzionand ca rezervele valutare nu ar fi de fapt excesive prin prisma perceptiilor externe. Seara aveau sa urmeze declaratiile-soc ale directorului general al FMI Dominique Strauss-Kahn: "Ceea ce este dramatic, si vorbesc de state precum Grecia, Irlanda, Letonia, Ungaria, Romania etc., state in care trebuie redresata situatia - nu putem continua asa deoarece incetarea platilor este iminenta, prapastia este chiar in fata - sunt cele care patimesc mai mult, sunt cele mai vulnerabile". Chiar si asa, licitatia Finantelor nu parea in pericol. Austriecii de la Erste indicasera disponibilitatea de a rostogoli toata suma investita anterior de 500 mil. euro si inca de miercuri era vehiculat pe piata un nivel al dobanzii de 4,8%, adica sub plafonul de 5% indicat de presedintele Basescu. Ieri dimineata, la o alta iesire in public, guvernatorul BNR a acuzat din nou presa, in particular televiziunile, ca au "rascantat" declaratia sefului FMI privind riscul ca Romania sa intre in default. El a invocat aprecierea leului de ieri dimineata si nivelul CDS-urilor drept contra-argument fata de atentia excesiva pe care presa i-ar fi acordat-o lui Strauss-Kahn si a acuzat lipsa de educatie economica si financiara a intregii populatii. Apoi, in mod cu totul surprinzator, a vorbit despre amanarea licitatiei Finantelor, spunand ca el "crede" ca Finantele vor alege sa rambursese imprumutul scadent de 1,4 mld. euro, pentru ca au bani, si sa iasa dupa cateva zile pe piata "in conditii normale". Declaratia sa a provocat stupoare in trezoreriile bancilor, in conditiile in care Ministerul Finantelor nu facuse niciun anunt de amanare a licitatiei, ba mai mult, la ora aparitiei stirii, bancile depusesera deja ofertele. Surse de pe piata au comentat atunci ca amanarea ar fi fost o miscare fara precedent, care nu ar fi facut decat sa induca o perceptie de vulnerabilitate. In plus, toata lumea era de acord ca Finantele pot strange fara probleme peste un miliard de euro la o dobanda de sub 5%. "Noi am depus oferta, am remarcat si un interes mare si din partea clientilor institutionali, deci nu vad de ce licitatia nu ar iesi la un pret chiar avantajos pentru Ministerul Finantelor, adica sub 5%", a comentat un dealer. Desi a mai avut o serie de declaratii la o alta conferinta, Isarescu nu a revenit asupra ideii de amanare a licitatiei, iar reprezentantii BNR nu au facut clarificari. Pana la urma, randamentul pana la maturitate aferent pretului maxim acceptat de Finante a fost de 4,8%, astfel fiind stransa suma de aproape 1,32 mld. euro. Statul nu a acceptat sa plateasca mai mult de 4,8%, desi din discutiile anterioare cu potentialii investitori rezultase o suma posibila de 1,6 mld. euro, care ar fi acoperit rambursarea datoriei scadente si lasa ceva in plus in trezorerie. Surse bancare afirma ca au fost clienti straini care ar fi cerut dobanzi mai mari de 5% pentru a investi in titlurile romanesti. Conform unor surse de pe piata, principalii finantatori ai statului sunt BCR, BRD, Raiffeisen si Banca Transilvania, care aveau si cele mai mari sume plasate la vechiul imprumut de 1,4 mld. euro. Fitch se ingrijoreaza de calitatea activelor bancilor Calitatea activelor bancare reprezinta un motiv serios de ingrijorare in Europa Centrala si de Est, inclusiv in Romania, potrivit unui raport al Fitch Ratings privind bancile din regiunile emergente ale lumii si provocarile divergente cu care se vor confrunta in 2011. Analistii agentiei de rating vad un motiv serios de ingrijorare in Ungaria, Romania, Bulgaria, Rusia si Estonia. Rezultatele financiare ale bancilor inainte de provizioane, pe unele dintre aceste piete, sunt influentate negativ de performantele slabe ale activelor. Finantele reiau licitatia pentru alegerea avocatilor in programul de finantare de 7 mld. euro. Ministerul Finantelor asteapta pana pe 2 decembrie, ora 11:30, ofertele caselor de avocatura interesate de mandatul de asistenta juridica pentru stat pe trei ani in cadrul programului de finantare externa de 7 mld. euro prin medium term notes. Este a doua licitatie organizata in acest scop, prima avand loc in octombrie. Atunci a fost desemnata castigatoare firma Bulboaca & Asociatii in consortiu cu Slaughter and May, insa rezultatul a fost contestat de DLA Piper - biroul din Romania in consortiu cu cel de la Londra si cel din SUA.