Restantele nu cred in iesirea din recesiune. Au sarit cu 75 de milioane euro in aprilie, ajungand la 1,4 miliarde euro. 721 de mii de romani cu credite la banca au cedat in fata crizei - 09 iunie 2011: Diferență între versiuni

(csv2wiki)
 
(The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).)
 
(Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
    
    
Restantele acumulate de populatie la plata ratelor la creditele contractate de la banci au inregistrat un salt neasteptat in aprilie, trecand in premiera de pragul de 6 miliarde de [[lei]] (1,4 miliarde de euro), potrivit datelor BNR. Saltul din aprilie, de 310 mil. lei (75 mil. euro), este cel mai mare inregistrat din octombrie anul trecut si vine dupa o crestere marginala in martie, care dadea sperante pentru o stabilizare a calitatii portofoliilor de credite. Cel mai mult au crescut restantele la creditele in valuta, desi bancherii anticipau tocmai o atenuare a problemelor pe fondul aprecierii leului fata de euro. "Sunt date cu un decalaj mare si nu exista o legatura stransa cu indicatori macro. Foarte probabil insa, restantele vor continua sa creasca inca jumatate de an de acum incolo, iar apoi va fi o stabilizare. Istoric, restantele reactioneaza cu intarziere la imbunatatirea activitatii eocnomice", spune Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank. In aprilie anul trecut, restantele populatiei abia se apropiau de pragul de 4 miliarde de lei (circa un miliard de euro). Bancherii spun ca si in primavara trecuta se simtea o stabilizare a calitatii portofoliilor de credite, insa masurile dure de ajustare fiscala implementate de Guvern in vara trecuta (taierea cu 25% a salariilor in sectorul bugetar, reducerea cu 15% a ajutoarelor sociale si majorarea TVA de la 19% la 24%) au dat peste cap totul, iar comportamentul de plata al clientilor s-a inrautatit vizibil. In ultimele sase luni din 2010 restantele populatiei au urcat cu un miliard de lei. Chidesciuc spune ca pentru bancheri reluarea cresterii restantelor este o veste rea. "Este evident un stres suplimentar pentru sistemul bancar si de aici rezulta ca revenirea economiei romanesti va fi relativ lenta." Creditele in lei au cele mai mari probleme Cea mai mare pondere a restantelor se inregistreaza in continuare la creditele in lei. Sumele intarziate la plata mai mult de 30 de zile totalizeaza aproape 3 miliarde de lei, reprezentand putin peste 8% din creditele in lei contractate de populatie. Restantele la creditele in valuta au urcat insa mai rapid in ultimul an: soldul a urcat cu 70%, pana la echivalentul a 2,3 miliarde de lei (mai bine de jumatate de miliard de euro). In acelasi interval restantele la lei au crescut cu mai putin de 30%. Ponderea restantelor in totalul creditelor in valuta este insa considerabil mai mica decat la lei, de numai 3,6%. Bancherii explica aceasta diferenta prin faptul ca in general creditele in lei au fost date pentru acoperirea nevoilor de consum, fara garantii imobiliare, iar clientii au incetat platile de indata ce s-au confruntat cu probleme financiare. In plus, in anii cand bancile calcasera puternic pe acceleratia creditarii, oficialii BNR atentionau si in privinta fenomenului fraudei, care luase proportii ingrijoratoare, tinta fiind tot creditele de consum, acordate dupa criterii relaxate. In schimb, creditele in valuta erau preferate pentru finantarea investitiilor imobiliare, iar clientii au avut un comportament de plata mai bun.
Restantele acumulate de populatie la plata ratelor la creditele contractate de la banci au inregistrat un salt neasteptat in aprilie, trecand in premiera de pragul de 6 miliarde de [[lei]] (1,4 miliarde de euro), potrivit datelor BNR. Saltul din aprilie, de 310 mil. lei (75 mil. euro), este cel mai mare inregistrat din octombrie anul trecut si vine dupa o crestere marginala in martie, care dadea sperante pentru o stabilizare a calitatii portofoliilor de credite. Cel mai mult au crescut restantele la creditele in valuta, desi bancherii anticipau tocmai o atenuare a problemelor pe fondul aprecierii leului fata de euro. "Sunt date cu un decalaj mare si nu exista o legatura stransa cu indicatori macro. Foarte probabil insa, restantele vor continua sa creasca inca jumatate de an de acum incolo, iar apoi va fi o stabilizare. Istoric, restantele reactioneaza cu intarziere la imbunatatirea activitatii eocnomice", spune Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economistul-sef al [[ING]] Bank. In aprilie anul trecut, restantele populatiei abia se apropiau de pragul de 4 miliarde de lei (circa un miliard de euro). Bancherii spun ca si in primavara trecuta se simtea o stabilizare a calitatii portofoliilor de credite, insa masurile dure de ajustare fiscala implementate de Guvern in vara trecuta (taierea cu 25% a salariilor in sectorul bugetar, reducerea cu 15% a ajutoarelor sociale si majorarea TVA de la 19% la 24%) au dat peste cap totul, iar comportamentul de plata al clientilor s-a inrautatit vizibil. In ultimele sase luni din 2010 restantele populatiei au urcat cu un miliard de lei. Chidesciuc spune ca pentru bancheri reluarea cresterii restantelor este o veste rea. "Este evident un stres suplimentar pentru sistemul bancar si de aici rezulta ca revenirea economiei romanesti va fi relativ lenta." Creditele in lei au cele mai mari probleme Cea mai mare pondere a restantelor se inregistreaza in continuare la creditele in lei. Sumele intarziate la plata mai mult de 30 de zile totalizeaza aproape 3 miliarde de lei, reprezentand putin peste 8% din creditele in lei contractate de populatie. Restantele la creditele in valuta au urcat insa mai rapid in ultimul an: soldul a urcat cu 70%, pana la echivalentul a 2,3 miliarde de lei (mai bine de jumatate de miliard de euro). In acelasi interval restantele la lei au crescut cu mai putin de 30%. Ponderea restantelor in totalul creditelor in valuta este insa considerabil mai mica decat la lei, de numai 3,6%. Bancherii explica aceasta diferenta prin faptul ca in general creditele in lei au fost date pentru acoperirea nevoilor de consum, fara garantii imobiliare, iar clientii au incetat platile de indata ce s-au confruntat cu probleme financiare. In plus, in anii cand bancile calcasera puternic pe acceleratia creditarii, oficialii BNR atentionau si in privinta fenomenului fraudei, care luase proportii ingrijoratoare, tinta fiind tot creditele de consum, acordate dupa criterii relaxate. In schimb, creditele in valuta erau preferate pentru finantarea investitiilor imobiliare, iar clientii au avut un comportament de plata mai bun.
[[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]]
[[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]]
{{DEFAULTSORT:-2011-06-09}}
{{DEFAULTSORT:-2011-06-09}}

Versiunea curentă din 6 noiembrie 2024 05:48

Restantele acumulate de populatie la plata ratelor la creditele contractate de la banci au inregistrat un salt neasteptat in aprilie, trecand in premiera de pragul de 6 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro), potrivit datelor BNR. Saltul din aprilie, de 310 mil. lei (75 mil. euro), este cel mai mare inregistrat din octombrie anul trecut si vine dupa o crestere marginala in martie, care dadea sperante pentru o stabilizare a calitatii portofoliilor de credite. Cel mai mult au crescut restantele la creditele in valuta, desi bancherii anticipau tocmai o atenuare a problemelor pe fondul aprecierii leului fata de euro. "Sunt date cu un decalaj mare si nu exista o legatura stransa cu indicatori macro. Foarte probabil insa, restantele vor continua sa creasca inca jumatate de an de acum incolo, iar apoi va fi o stabilizare. Istoric, restantele reactioneaza cu intarziere la imbunatatirea activitatii eocnomice", spune Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank. In aprilie anul trecut, restantele populatiei abia se apropiau de pragul de 4 miliarde de lei (circa un miliard de euro). Bancherii spun ca si in primavara trecuta se simtea o stabilizare a calitatii portofoliilor de credite, insa masurile dure de ajustare fiscala implementate de Guvern in vara trecuta (taierea cu 25% a salariilor in sectorul bugetar, reducerea cu 15% a ajutoarelor sociale si majorarea TVA de la 19% la 24%) au dat peste cap totul, iar comportamentul de plata al clientilor s-a inrautatit vizibil. In ultimele sase luni din 2010 restantele populatiei au urcat cu un miliard de lei. Chidesciuc spune ca pentru bancheri reluarea cresterii restantelor este o veste rea. "Este evident un stres suplimentar pentru sistemul bancar si de aici rezulta ca revenirea economiei romanesti va fi relativ lenta." Creditele in lei au cele mai mari probleme Cea mai mare pondere a restantelor se inregistreaza in continuare la creditele in lei. Sumele intarziate la plata mai mult de 30 de zile totalizeaza aproape 3 miliarde de lei, reprezentand putin peste 8% din creditele in lei contractate de populatie. Restantele la creditele in valuta au urcat insa mai rapid in ultimul an: soldul a urcat cu 70%, pana la echivalentul a 2,3 miliarde de lei (mai bine de jumatate de miliard de euro). In acelasi interval restantele la lei au crescut cu mai putin de 30%. Ponderea restantelor in totalul creditelor in valuta este insa considerabil mai mica decat la lei, de numai 3,6%. Bancherii explica aceasta diferenta prin faptul ca in general creditele in lei au fost date pentru acoperirea nevoilor de consum, fara garantii imobiliare, iar clientii au incetat platile de indata ce s-au confruntat cu probleme financiare. In plus, in anii cand bancile calcasera puternic pe acceleratia creditarii, oficialii BNR atentionau si in privinta fenomenului fraudei, care luase proportii ingrijoratoare, tinta fiind tot creditele de consum, acordate dupa criterii relaxate. In schimb, creditele in valuta erau preferate pentru finantarea investitiilor imobiliare, iar clientii au avut un comportament de plata mai bun.