Scaderea inflatiei lasa loc BNR sa ieftineasca creditarea in lei. De ce nu poate fi dobanda la creditele in lei 5% pe an? - 13 septembrie 2011: Diferență între versiuni

Preturile au scazut in august pentru a treia luna consecutiv, ca urmare a anului agricol bun, dar si a diminuarii cererii. Continuarea trendului de scadere a inflatiei in august este o veste foarte buna, iar Banca Nationala este asteptata sa reduca cat mai repede dobanda-cheie, ramasa neschimbata de mai bine de un an de zile, pentru a impulsiona creditarea in [[lei]]. Preturile de consum au scazut in august pentru a treia luna consecutiv, in conditiile ieftinirii alimentelor, astfel ca rata anuala a inflatiei a coborat la 4,25%, la jumatate fata de nivelul din primavara. Dupa majorarea TVA din vara anului trecut, de la 19% la 24%, care a lovit economia in plin, inflatia a crescut puternic mentinandu-se pe palierul lui 7% in fiecare luna. In mai 2011 inflatia a atins un varf de peste 8,4%, iar din iunie trendul inflatiei s-a inversat, amploarea scaderilor din ultimele doua luni luand prin surprindere piata si analistii. In aceste conditii, la nivelul pietei s-a conturat in ultima perioada o asteptare de scadere a dobanzii, astfel incat BNR sa incurajeze creditarea in moneda nationala sI, implicit, sa ajute economia care isi revine foarte lent, atat timp cat inflatia nu mai constituie o amenintare atat de mare ca pana acum. "Inflatia arata mult mai bine. Nu mai este un scenariu incredibil ca BNR sa atinga tinta de inflatie in acest an. Deja este foarte aproape. Pe de alta parte, economia, mai ales cererea externa, incetineste. Cresterea economica va fi sub potential doi ani la rand, in 2011 sI 2012, ceea ce ar justifica o relaxare a politicii monetare. BNR ar putea sa incerce sa relaxeze politica monetara, in niciun caz sa o intareasca. Este posibil ca banca centrala sa incerce sa relaxeze creditarea in lei prin masuri de politica monetara : reducerea rezervelor minime obligatorii si/sau diminuarea dobanzii-cheie", a comentat Lucian Anghel, economistul-sef al BCR. BNR mai are doua sedinte de politica monetara in acest an, in septembrie si noiembrie, in cadrul carora ar putea initia masuri de relaxare a politicii monetare. Recent, banca centrala a publicat recent un proiect de regulament prin care incearca pentru prima data sa incurajeze creditarea in lei in detrimentul celei in valuta la creditele ipotecare, insa dobanzile sunt duble. Creditarea abia da primele semne timide de revenire dupa doi ani de inghet. Evolutia nefavorabila a creditarii vine si in contextul accentuarii riscurilor legate de evolutia crizei datoriilor suverane din zona euro, dar si al unor semnale privind o relativa incetinire a redresarii economice in aceasta zona. Economia a crescut in al doilea trimestru cu doar 0,2% fata de primele trei luni ale anului, iar perspectivele nu sunt foarte incurajatoare, avand in vedere incetinirea economiilor vestice, principalii parteneri comerciali ai Romaniei. Chiar daca pentru acest an pare sa ramana in grafic, adica o crestere economica de 1,5%, pentru anul viitor majoritatea analistilor au operat revizuiri semnificative in scadere ale estimarilor. Analistii JP Morgan si Barclays anticipau in august ca, pe fondul scaderii inflatiei si a cresterii economice dezamagitoare, banca centrala ar putea sa dea in septembrie un semnal de relaxare a politicii monetare, pentru ca in ultimul trimestru din acest an sau cel tarziu in primele trei luni din 2012 sa inceapa scaderea dobanzii-cheie. De altfel, Romania are o sansa istorica, de a reduce inflatia la niveluri de sub 3% in urmatorii ani, dupa cum a declarat recent economistul-sef al BNR Valentin Lazea. Acest scenariu va fi posibil daca politica monetara a BNR va fi sprijinita ferm de politicile fiscale si salariale. Banca Nationala tinteste pentru acest an o inflatie de 2-4%. La inceputul lunii august banca centrala a revizuit in scadere prognoza de inflatie pentru acest an, de la 5,1% la 4,6%, si prognoza pentru 2012, de la 3,6% la 3,5%. "Luand in considerare datele privind inflatia mai bune decat asteptarile, am revizuit din nou prognoza noastra pentru inflatia de la sfarsitul acestui an la 4,1%, in scadere fata de 4,4%. Am inclus in prognoza noastra cresteri ale preturilor la energia termica si apa calda, dar ar putea sa apara surprize, in conditiile in care ipotezele nu sunt sustinute de informatii transparente din partea autoritatilor", afirma Florentina Cozmanca, economist al RBS Bank. Ea sustine ca scenariul de baza al RBS pentru acest an ia in considerare mentinerea dobanzii de politica monetara la 6,25%, dar nu este exclusa o reducere a ratei, de 0,25% pana la sfarsitul anului, in functie de evolutiile viitoare ale preturilor, precum si de cererea de consum. Analistii ING Bank, care pana acum aveau un verdict categoric impotriva ipotezei de scadere a dobanzii BNR, sustin acum ca un nivel mai redus al inflatiei decat cel asteptat accentueaza perspectivele unei relaxari a politicii monetare. Economistul-sef al BCR apreciaza ca eventuala relaxare a politicii monetare se va face gradual, in "pasi mici" , iar impactul nu se va vedea imediat. "Pana acum nu vedeam nici reducerea dobanzii-cheie, nici diminuarea RMO. Acum incep sa vad cu o probabilitate mai mare si reducerea dobanzii si reducerea rezervelor", a spus Anghel. Cum a evoluat inflatia in august Preturile de consum au fost in iulie mai mici cu 0,35% fata de luna anterioara, in conditiile in care alimentele s-au ieftinit cu 1,4%, iar preturile la marfurile nealimentare au ramas aproape nemodificate. Pe de alta parte, la servicii s-a inregistrat o crestere de 0,83%. La marfurile alimentare cea mai mare reducere de preturi a fost raportata la fructele proaspete, care s-au ieftinit cu peste 17% fata de luna iulie. In schimb, cea mai accentuata crestere a preturilor s-a inregistrat la oua, care s-au scumpit cu 5,2% comparativ cu luna anterioara. Tarifele la servicii s-au scumpit in special pentru transportul feroviar, cu 10,2%, apa, canal, salubritate cu 3,78%. Si in cazul transportului urban si interurban, tarifele au urcat cu 1,29% si, respectiv, 1,23%. In primele sapte luni din acest an cea mai mare crestere a preturilor, cu 3,3%, a fost inregistrata la marfurile alimentare. La alimente s-a inregistrat o crestere de 1,95%, in timp ce la servicii s-a inregistrat o urcare de 0,44%. Scadere cu 24% a deficitului de cont curent in sapte luni Contul curent al balantei de plati a consemnat un deficit de 2,8 mld. euro in primele sapte luni, cu 24,4% sub nivelul din aceeasi perioada a anului trecut. Evolutia a fost influentata in principal de diminuarea deficitului balantei comerciale cu 19%, in timp ce excedentul transferurilor curente s-a majorat cu 23%. Sectorul serviciilor a inregistrat un deficit de 565 mil. euro, in scadere cu 8% fata de anul treecut. In iulie s-a inregistrat insa prima crestere a deficitului de cont curent comparativ cu aceeasi luna din anul precedent, dupa circa un an de scaderi. Astfel, deficitul de cont curent a fost in iulie de 224 mil. euro, fata de 92 mil. euro in iulie 2010. Investitiile straine: minus 30,5% la sapte luni Investitiile straine directe au ajuns la sfarsitul lunii iulie la 1,1 mld. euro, in scadere cu 30,5% fata de primele sapte luni de anul trecut, conform datelor BNR. Investitiile au acoperit in proportie de doar 39,1% deficitul de cont curent. In iulie investitiile straine au fost de doar 90 mil. euro. Creditele intra-grup au totalizat 423 mil. euro, iar participatiile la capital consolidate cu pierderea neta estimata au totalizat 682 mil. euro. In 2010 investitiile straine directe au totalizat 2,6 mld. euro, in scadere cu 25,6% fata de 2009.