Miliardul de euro cheltuit de stat in decembrie si injectiile constante de bani ale BNR au fortat scaderea rapida a dobanzilor la lei - 26 ianuarie 2012: Diferență între versiuni

(csv2wiki)
 
(The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).)
 
(Nu s-a afișat o versiune intermediară efectuată de același utilizator)
Linia 1: Linia 1:
    
    
In sfarsit au aparut premise de ieftinire a creditelor in moneda nationala dupa ce prima luna din 2012 a adus scaderi notabile ale dobanzilor la care bancile se finanteaza in lei intre ele. Chiar si ratele ROBOR pe trei si sase luni - care constituie baza de calcul pentru dobanzile la majoritatea creditelor in lei - au inregistrat reduceri care depasesc si jumatate de punct procentual fata de sfarsitul lui 2011, in timp ce comparativ cu nivelurile din octombrie 2011 scaderile ajung la 0,7 - 0,8 puncte procentuale. Doi pasi consecutivi facuti de banca centrala in directia reducerii dobanzii-cheie de la 6,25% la 5,75% pe an in decursul a trei luni, instituirea tot de catre BNR a unei ritmicitati saptamanale a injectiilor de lichiditate pe 7 zile si, nu in ultimul rand, avantul statului de a cheltui in luna decembrie echivalentul a peste un miliard si jumatate de euro - cel putin dupa datele provizorii disponibile - au fost principalii factori care le-au imprimat dobanzilor aceasta miscare descendenta. S-a conturat astfel o tendinta schitata din ultimele luni ale anului trecut, reflectand imbunatatirea conditiilor de lichiditate de pe piata in pofida unor episoade de tensiune generate la un moment dat de interventiile valutare ale BNR in sprijinul leului. Directia de ieftinire a leilor ar putea fi intarita saptamana viitoare, pe 2 februarie, cand numerosi analisti se asteapta ca BNR sa aiba destul curaj incat sa faca si al treilea pas de scadere a dobanzii-cheie pana la 5,5% pe an. Pana atunci, clientii bancilor care au credite in lei indexate la ratele ROBOR si cu actualizare in ianuarie ar putea beneficia de o scadere a costului cu datoriile. Alimentarea pietei cu lichiditati a facut ca tendinta de scadere sa ajunga si la dobanzile ROBOR pe termene mai lungi, fiind remarcabil ca ROBOR la trei luni - rata la care se raporteaza costul multor credite in lei - a intrat luna aceasta din ce in ce mai mult sub pragul dobanzii-cheie de 5,75% pe an. Analistii Raiffeisen se declara de-a dreptul surprinsi de viteza si amplitudinea miscarii de scadere a dobanzilor de pe piata interbancara si deopotriva a randamentelor la titlurile de stat. Totusi, nu incurajeaza asteptari prea optimiste de ieftinire a creditelor in lei. "Ne asteptam ca dobanzile la depozitele si la creditele in lei sa continue sa coboare in lunile urmatoare, insa intr-o cadenta stabila." De la jumatatea lunii octombrie, BNR organizeaza la inceputul fiecarei saptamani licitatii repo (lichiditate contra titluri de stat) prin care injecteaza lei in bancile care au nevoie la dobanda de politica monetara. Sumele care au ajuns astfel pe piata au depasit de mai multe ori echivalentul a un miliard de euro. Banca centrala a atenuat astfel tensiunea generata de segmentarea lichiditatii pe piata - unele banci avand excedente, iar altele deficite - si in acelasi timp a dat mai multa greutate dobanzii-cheie. Piata se asteapta mai departe ca BNR sa introduca si operatiuni de refinantare pe termen mai lung, odata ce isi va consolida pozitia de creditor net fata de sistemul bancar (exceptand rezervele minime obligatorii pe care bancile trebuie sa le tina la BNR). Atentia se concentreaza acum asupra sedintei de politica monetara de pe 2 februarie, semnalul pe care il va da banca centrala urmand sa fie crucial pentru mentinerea trendului de scadere a dobanzilor la lei. Iar aceasta scadere constituie o conditie de baza pentru ca in sfarsit creditul in lei sa poata concura creditul in euro din punctul de vedere al costului. BNR si-a asumat incurajarea creditarii in lei prin masuri de reglementare, acum are ocazia sa o faca in mod convingator si prin semnalele de dobanda. Analistii Erste considera ca orientarea politicii monetare ar putea constitui un subiect fierbinte pe agenda discutiilor dintre FMI si BNR care se vor desfasura in perioada urmatoare, in conditiile in care expertii Fondului si-au mentinut opinia ca ultima reducere a dobanzii-cheie ar fi fost prematura in actualul context extern. Totusi, Erste isi mentine scenariul ca BNR va reduce saptamana viitoare dobanda la 5,5% pe baza scaderii semnificative a inflatiei, a disciplinei fiscale aratate de Guvern si a nivelului confortabil al rezervelor valutare care permite interventii in orice moment. Si Raiffeisen crede ca dobanda ar putea ajunge la 5,5% pe 2 februarie, desi initial analistii bancii austriece anticipau ca acest nivel ar fi urmat sa fie atins de-abia in trimestrul al doilea. Principalul argument invocat: tot scaderea rapida a inflatiei.
In sfarsit au aparut premise de ieftinire a creditelor in moneda nationala dupa ce [[PRIMA|prima]] luna din 2012 a adus scaderi notabile ale dobanzilor la care bancile se finanteaza in [[lei]] intre ele. Chiar si ratele ROBOR pe trei si sase luni - care constituie baza de calcul pentru dobanzile la majoritatea creditelor in lei - au inregistrat reduceri care depasesc si jumatate de punct procentual fata de sfarsitul lui 2011, in timp ce comparativ cu nivelurile din octombrie 2011 scaderile ajung la 0,7 - 0,8 puncte procentuale. Doi pasi consecutivi facuti de banca centrala in directia reducerii dobanzii-cheie de la 6,25% la 5,75% pe an in decursul a trei luni, instituirea tot de catre BNR a unei ritmicitati saptamanale a injectiilor de lichiditate pe 7 zile si, nu in ultimul rand, avantul statului de a cheltui in luna decembrie echivalentul a peste un miliard si jumatate de euro - cel putin dupa datele provizorii disponibile - au fost principalii factori care le-au imprimat dobanzilor aceasta miscare descendenta. S-a conturat astfel o tendinta schitata din ultimele luni ale anului trecut, reflectand imbunatatirea conditiilor de lichiditate de pe piata in pofida unor episoade de tensiune generate la un moment dat de interventiile valutare ale BNR in sprijinul leului. Directia de ieftinire a leilor ar putea fi intarita saptamana viitoare, pe 2 februarie, cand numerosi analisti se asteapta ca BNR sa aiba destul curaj incat sa faca si al treilea pas de scadere a dobanzii-cheie pana la 5,5% pe an. Pana atunci, clientii bancilor care au credite in lei indexate la ratele ROBOR si cu actualizare in ianuarie ar putea beneficia de o scadere a costului cu datoriile. Alimentarea pietei cu lichiditati a facut ca tendinta de scadere sa ajunga si la dobanzile ROBOR pe termene mai lungi, fiind remarcabil ca ROBOR la trei luni - rata la care se raporteaza costul multor credite in lei - a intrat luna aceasta din ce in ce mai mult sub pragul dobanzii-cheie de 5,75% pe an. Analistii Raiffeisen se declara de-a dreptul surprinsi de viteza si amplitudinea miscarii de scadere a dobanzilor de pe piata interbancara si deopotriva a randamentelor la titlurile de stat. Totusi, nu incurajeaza asteptari prea optimiste de ieftinire a creditelor in lei. "Ne asteptam ca dobanzile la depozitele si la creditele in lei sa continue sa coboare in lunile urmatoare, insa intr-o cadenta stabila." De la jumatatea lunii octombrie, BNR organizeaza la inceputul fiecarei saptamani licitatii repo (lichiditate contra titluri de stat) prin care injecteaza lei in bancile care au nevoie la dobanda de politica monetara. Sumele care au ajuns astfel pe piata au depasit de mai multe ori echivalentul a un miliard de euro. Banca centrala a atenuat astfel tensiunea generata de segmentarea lichiditatii pe piata - unele banci avand excedente, iar altele deficite - si in acelasi timp a dat mai multa greutate dobanzii-cheie. Piata se asteapta mai departe ca BNR sa introduca si operatiuni de refinantare pe termen mai lung, odata ce isi va consolida pozitia de creditor net fata de sistemul bancar (exceptand rezervele minime obligatorii pe care bancile trebuie sa le tina la BNR). Atentia se concentreaza acum asupra sedintei de politica monetara de pe 2 februarie, semnalul pe care il va da banca centrala urmand sa fie crucial pentru mentinerea trendului de scadere a dobanzilor la lei. Iar aceasta scadere constituie o conditie de baza pentru ca in sfarsit creditul in lei sa poata concura creditul in euro din punctul de vedere al costului. BNR si-a asumat incurajarea creditarii in lei prin masuri de reglementare, acum are ocazia sa o faca in mod convingator si prin semnalele de dobanda. Analistii Erste considera ca orientarea politicii monetare ar putea constitui un subiect fierbinte pe agenda discutiilor dintre FMI si BNR care se vor desfasura in perioada urmatoare, in conditiile in care expertii Fondului si-au mentinut opinia ca ultima reducere a dobanzii-cheie ar fi fost prematura in actualul context extern. Totusi, Erste isi mentine scenariul ca BNR va reduce saptamana viitoare dobanda la 5,5% pe baza scaderii semnificative a inflatiei, a disciplinei fiscale aratate de Guvern si a nivelului confortabil al rezervelor valutare care permite interventii in orice moment. Si Raiffeisen crede ca dobanda ar putea ajunge la 5,5% pe 2 februarie, desi initial analistii bancii austriece anticipau ca acest nivel ar fi urmat sa fie atins de-abia in trimestrul al doilea. Principalul argument invocat: tot scaderea rapida a inflatiei.
[[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]]
[[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]]
{{DEFAULTSORT:-2012-01-26}}
{{DEFAULTSORT:-2012-01-26}}

Versiunea curentă din 7 noiembrie 2024 17:41

In sfarsit au aparut premise de ieftinire a creditelor in moneda nationala dupa ce prima luna din 2012 a adus scaderi notabile ale dobanzilor la care bancile se finanteaza in lei intre ele. Chiar si ratele ROBOR pe trei si sase luni - care constituie baza de calcul pentru dobanzile la majoritatea creditelor in lei - au inregistrat reduceri care depasesc si jumatate de punct procentual fata de sfarsitul lui 2011, in timp ce comparativ cu nivelurile din octombrie 2011 scaderile ajung la 0,7 - 0,8 puncte procentuale. Doi pasi consecutivi facuti de banca centrala in directia reducerii dobanzii-cheie de la 6,25% la 5,75% pe an in decursul a trei luni, instituirea tot de catre BNR a unei ritmicitati saptamanale a injectiilor de lichiditate pe 7 zile si, nu in ultimul rand, avantul statului de a cheltui in luna decembrie echivalentul a peste un miliard si jumatate de euro - cel putin dupa datele provizorii disponibile - au fost principalii factori care le-au imprimat dobanzilor aceasta miscare descendenta. S-a conturat astfel o tendinta schitata din ultimele luni ale anului trecut, reflectand imbunatatirea conditiilor de lichiditate de pe piata in pofida unor episoade de tensiune generate la un moment dat de interventiile valutare ale BNR in sprijinul leului. Directia de ieftinire a leilor ar putea fi intarita saptamana viitoare, pe 2 februarie, cand numerosi analisti se asteapta ca BNR sa aiba destul curaj incat sa faca si al treilea pas de scadere a dobanzii-cheie pana la 5,5% pe an. Pana atunci, clientii bancilor care au credite in lei indexate la ratele ROBOR si cu actualizare in ianuarie ar putea beneficia de o scadere a costului cu datoriile. Alimentarea pietei cu lichiditati a facut ca tendinta de scadere sa ajunga si la dobanzile ROBOR pe termene mai lungi, fiind remarcabil ca ROBOR la trei luni - rata la care se raporteaza costul multor credite in lei - a intrat luna aceasta din ce in ce mai mult sub pragul dobanzii-cheie de 5,75% pe an. Analistii Raiffeisen se declara de-a dreptul surprinsi de viteza si amplitudinea miscarii de scadere a dobanzilor de pe piata interbancara si deopotriva a randamentelor la titlurile de stat. Totusi, nu incurajeaza asteptari prea optimiste de ieftinire a creditelor in lei. "Ne asteptam ca dobanzile la depozitele si la creditele in lei sa continue sa coboare in lunile urmatoare, insa intr-o cadenta stabila." De la jumatatea lunii octombrie, BNR organizeaza la inceputul fiecarei saptamani licitatii repo (lichiditate contra titluri de stat) prin care injecteaza lei in bancile care au nevoie la dobanda de politica monetara. Sumele care au ajuns astfel pe piata au depasit de mai multe ori echivalentul a un miliard de euro. Banca centrala a atenuat astfel tensiunea generata de segmentarea lichiditatii pe piata - unele banci avand excedente, iar altele deficite - si in acelasi timp a dat mai multa greutate dobanzii-cheie. Piata se asteapta mai departe ca BNR sa introduca si operatiuni de refinantare pe termen mai lung, odata ce isi va consolida pozitia de creditor net fata de sistemul bancar (exceptand rezervele minime obligatorii pe care bancile trebuie sa le tina la BNR). Atentia se concentreaza acum asupra sedintei de politica monetara de pe 2 februarie, semnalul pe care il va da banca centrala urmand sa fie crucial pentru mentinerea trendului de scadere a dobanzilor la lei. Iar aceasta scadere constituie o conditie de baza pentru ca in sfarsit creditul in lei sa poata concura creditul in euro din punctul de vedere al costului. BNR si-a asumat incurajarea creditarii in lei prin masuri de reglementare, acum are ocazia sa o faca in mod convingator si prin semnalele de dobanda. Analistii Erste considera ca orientarea politicii monetare ar putea constitui un subiect fierbinte pe agenda discutiilor dintre FMI si BNR care se vor desfasura in perioada urmatoare, in conditiile in care expertii Fondului si-au mentinut opinia ca ultima reducere a dobanzii-cheie ar fi fost prematura in actualul context extern. Totusi, Erste isi mentine scenariul ca BNR va reduce saptamana viitoare dobanda la 5,5% pe baza scaderii semnificative a inflatiei, a disciplinei fiscale aratate de Guvern si a nivelului confortabil al rezervelor valutare care permite interventii in orice moment. Si Raiffeisen crede ca dobanda ar putea ajunge la 5,5% pe 2 februarie, desi initial analistii bancii austriece anticipau ca acest nivel ar fi urmat sa fie atins de-abia in trimestrul al doilea. Principalul argument invocat: tot scaderea rapida a inflatiei.