Isarescu, guvernatorul BNR: Bancherii sa faca banking adevarat. Noi nu ne transformam in societate de administrare a imobiliarelor - 16 februarie 2012: Diferență între versiuni

Banca centrala nu este dispusa sa extinda scadentele la operatiunile repo sau sa diminueze prea curand rezervele minime obligatorii (RMO) si nici nu intentioneaza sa ofere lichiditate bancilor comerciale pe baza portofoliilor de credite imobiliare, fiind necesar ca bancherii "sa faca banking adevarat" si sa administreze riscurile pe care si le-au asumat, spune guvernatorul BNR Mugur Isarescu. Seful bancii centrale a raspuns astfel mai multor comentarii care au aparut in ultima vreme pe piata bancara conform carora reducerea ratei dobanzii de politica monetara a BNR s-ar putea transmite mai repede spre clientii bancilor daca instrumentele prin care banca centrala injecteaza lichiditate in piata ar avea scadente mai mari sau daca ar fi reduse RMO. In legatura cu discutiile privind alternativa ca BNR sa ofere lichiditate bancilor inclusiv pe baza portofoliilor de credite, care sa fie aduse drept garantie, Isarescu a spus ca se asteapta ca bancherii "sa faca banking adevarat" si sa administreze riscurile pe care si le-au asumat, banca centrala nefiind dispusa sa preia riscurile, in timp ce bancherii "se spala pe maini". "Alta discutie: de ce nu da BNR lichiditate pe baza de portofolii de credite. Noi sa le luam in garantie si ei sa se spele pe maini. Nu ne transformam in societate de administrare a imobiliarelor. Bancherii ar trebui sa faca banking adevarat. Si-au asumat niste riscuri si trebuie sa le administreze". Cum pot face bancile rost de lichiditati De la inceputul crizei, BNR a extins treptat gama de colateral eligibil la refinantarea bancilor, incluzand titlurile in euro emise de Finante pe piata interna, precum si pe piata externa. Ultima schimbare permite bancilor sa faca rost de lichiditati de la BNR cedand la schimb portofolii de obligatiuni in euro emise de Finante pe piata externa. Extinderea gamei de instrumente le da posibilitatea bancilor sa aiba acces la cash in eventualitatea in care pe piata apar sincope de lichiditate sau atunci cand o banca pierde accesul la piata interbancara din diferite motive care ii afecteaza profilul de risc. Pentru a se proteja si mai bine de situatii extreme, bancile inca lucreaza la un proiect de reglementare a asa-numitelor "covered bonds" - obligatiuni care au in spate credite ipotecare de calitate ridicata sau credite acordate sectorului public. Circa 24 de tari europene au reglementat de mai multi ani acest instrument de finantare folosit de banci cu succes chiar si dupa prabusirea Lehman Brothers. Banca Centrala Europeana le-a acceptat la cumparare in anii de criza in cadrul unui program special, in anumite conditii. Aceste instrumente sunt considerate mai sigure pentru cumparator pentru ca garanteaza recursul atat asupra emitentului, cat si a colateralului pe care il au in spate. Bancile din Romania pot emite, in prezent, obligatiuni ipotecare - valori mobiliare care se bazeaza pe un portofoliu de credite ipotecare asupra caruia investitorii dobandesc garantie de prim rang si drept de preferinta in raport cu orice alt creditor al emitentului - in baza legii obligatiunilor ipotecare intrata in vigoare in 2006. Totusi, cadrul de reglementare al acestor instrumente ar urma sa fie extins si detaliat conform modelelor europene. Ramane ca BNR sa stabileasca eventual si alte active pe baza carora bancile sa poata emite obligatiuni, pe langa obligatiunile ipotecare deja reglementate, dar care pana acum nu au fost folosite deloc pe piata locala. De asemenea, nu a fost infiintata nicio banca ipotecara. Ramanem cu repo la o saptamana Actualele operatiuni repo (furnizare de lichiditate contra titluri de stat) organizate saptamanal de BNR au scadenta la sapte zile, mult sub depozitele atrase de banci de la clientii nebancari, si inca nu ating vizibil ratele interbancare Robor la noua sau 12 luni. BNR a operat trei reduceri succesive ale dobanzii-cheie, pana la 5,5% pe an, insa, pana acum, "semnalul" nu a ajuns la clientii bancilor. Isarescu a dat asigurari ca functioneaza canalul de transmisie a politicii monetare, ajustarile dobanzii-cheie urmand sa se transmita in piata, desi cu o intarziere. Indiscutabil, operatiunile de tip repo prin care BNR furnizeaza saptamanal din octombrie 2011 finantare bancilor in schimbul unui colateral au crescut in importanta pentru reglarea lichiditatii de pe piata. Isarescu crede ca, indiferent daca scadentele la operatiunile repo ar fi extinse, se vor gasi in continuare critici, iar discutiile ar continua. "Daca am majora la doua saptamani, ar cere la o luna. Daca am face pe sase luni, ar cere trei ani. Nu cred ca am atenua discutiile. Se vor gasi unii sa ne critice. Sa vedem ce ne-ar aduce ca si colateral pe trei ani". Principalul colateral acceptat de BNR sunt obligatiunile de stat, cea mai mare parte fiind inca pe termen scurt. Pentru a preveni o criza grava de lichiditate, Banca Centrala Europeana (BCE) a imprumutat masiv bancile la o dobanda scazuta pentru a sprijini creditarea si a promovat programul de achizitii a obligatiunilor guvernamentale. Una dintre facilitatile de imprumut lansate la sfarsitul anului trecut de BCE urmareste oferirea de lichiditate pe trei ani. Bancile trebuie sa puna insa pe masa obligatiuni de stat, operatiunea fiind necesara pentru ca acestea sa fie acceptate drept garantie pentru noile imprumuturi oferite de BCE. Isarescu a atentionat ca nu trebuie facuta comparatia intre operatiunile realizate de BCE si cele care pot fi realizate de BNR, aducand in atentie si nivelul rezervelor minime obligatorii care constituie un stoc de lichiditate foarte confortabil specific sistemului bancar romanesc. Cum ramane cu RMO Isarescu a afirmat ca diminuarea RMO ar duce la cresterea excesului de lichiditate pentru intregul sistem bancar. El a dat asigurari ca banca centrala ar urma sa "elibereze" aceste sume in "momentul propice", cu efecte pozitive asupra cresterii economice. "Sunt multe banci cu exces de lichiditate. Exista si cateva banci cu deficit de lichiditate. Banii nu se plimba de la cei cu excedent de lichiditate la cei cu deficit de lichiditate. De ce bancile cu excedent de lichiditate nu dau la bancile cu deficit este o problema de incredere intre banci. Reducerea RMO nu se poate face discriminatoriu. Daca am reduce RMO pentru intregul sistem bancar am mari exesul de lichiditate. Preferam sa fim intermediari. Dam lichiditate prin operatiuni saptamanale in mod permanent celor care au nevoie de lichiditate. Nu ne opunem unei reduceri a RMO. Cand analiza va arata ca este nevoie de lichiditate o sa le dam". Cea mai recenta ajustare a rezervele minime obligatorii, cu 5%, de la 25%, a fost operata in primavara anului trecut, pentru pasivele in valuta. Pentru pasivele cu scadenta reziduala mai mica de doi ani la finele perioadei de observare, rata rezervelor minime obligatorii este de 15% la lei si 20% la valuta.