Comisarii europeni au pus tunurile pe cele mai mari banci din lume, pe care le acuza ca au conspirat pentru a monopoliza controlul pietei produselor financiare derivate - 03 iulie 2013: Diferență între versiuni

Comisarii europeni au acuzat cele mai mari banci de investitii din lume, printre care puternicele Goldman Sachs si JP Morgan din SUA si Deutsche Bank din Germania, ca au conspirat pentru a bloca accesul unor platforme de tranzactionare mai transparente la piata produselor financiare derivate pe care o controleaza de 20 de ani. Daca bancile ar fi permis accesul platformelor de trading, profiturile lor ar fi fost substantial mai mici. In joc este viitorul pietei de 10.000 de miliarde de dolari a CDS-urilor (Credit Default Swap) produse financiare derivate care actioneaza ca asigurare contra intrarii in incapacitate de plata a unei companii sau unui guvern) si care au acutizat criza financiara globala, si amenzi de sute de milioane de dolari, scrie The Wall Street Journal. Criticii sustin ca CDS-urile au accelerat raspandirea crizei globale in 2008 permitand bancilor si altor institutii financiare sa-si asume riscuri mari in sectoare slab supravegheate de autoritati. De asemenea, CDS-urile au fost folosite de marile banci pentru a specula pe un eventual default la Greciei in 2010.13 dintre cele mai mari banci ale lumii sunt acuzate de CEComisia Europeana a trimis, in urma unei anchete incepute in 2011, acuzatii preliminare bancilor Merrill Lynch, acum unitate a Bank of America, Barclays, J.P. Morgan Chase si bancii Bear Stearns pe care aceasta a cumparat-o in timpul crizei, BNP Paribas, Citigroup, Credit Suisse, Deutsche Bank, Goldman Sachs, Morgan Stanley, Royal Bank of Scotland si UBS. Acuzati sunt si International Swaps and Derivatives Association (ISDA), un grup controlat de banci care acorda licente de tranzactionare, si Markit, furnizor de date de piata detinut de banci. Aceste banci ar fi conspirat pentru a impiedica bursele Deutsche Bourse si Chicago Mercantile Exchange sa primesca licente care sa le permita intrarea pe piata CDS-urilor, noteaza EUobserver. Accsesul acestora a fost blocat intre 2006 si 2009, perioada care acopera sfarsitul boom-ului creditului si criza financiara din 2008/09. Inainte de izbucnirea crizei financiare, tranzactionarea CDS-urilor era o sursa majora de profit pentru institutiile financiare. Bancile mari controlau datele care permiteau pietei sa functioneze si efectuau tranzactii in mod direct, una cu alta, si nu pe plaforme de tranzactionare, in asa fel incat aceste practici sa le mareasca profiturile si sa blocheze accesul concurentilor. Majoritatea contractelor cu derivate erau tranzactionate in mod privat, intre doua parti, in afara burselor in care preturile sunt publice, ceea ce inseamna ca clientii nu stiau daca au obtinut cel mai bun pret.  Bancile au destabilizat pietele in goana dupa profit“Falimentul (bancii americane de investitii– n.r.) Lehman Brothers demonstreaza cum acest mecanism de negociere directa a tranzactiilor cu derivate, si in special cu CDS-uri, poate destabiliza intregul sistem financiar”, a afirmat Joaquin Almunia, comisarul european al afacerilor economice si monetare, responsabil cu concurenta. El a explicat ca bancile au intarziat intrarea platformelor de tranzactionare pe piata derivatelor de teama ca acestea le pun in pericol profiturile. Ancheta Comisiei arata ca Markit si ISDA au stat in centrul planurilor bancilor, primind de la acestea instructiuni sa vanda licente, date si indexuri referitoare la piata CDS-urilor doar jucatorilor care efectueaza tranzactii directe, adica bancilor. Anchetatorii au descoperit ca toate cele 13 banci au fost implicate la un moment dat sau au stiut de aceste recomandari, valabile pana de curand. Autoritatile europene suspecteaza, de asemenea, ca bancile au directionat tranzactiile catre o casa de clearing preferata (o structura care absoarbe pierderile daca una dintre parti intra in default asigurand astfel ca afacerea este incheiata) care nu le-ar fi pus in pericol afacerile prin contracte CDS tranzactionate pe piete mai transpartente si mai reglementate. In 2009 unele banci au inceput sa-si directioneze unele dintre tranzactiile cu CDS-uri in casele de clearing, iar platforma americana de schimb ICE si-a construit rapid o pozitie dominanta, in pofida eforturilor CME, operatorul celei mai mari piete de contracte futures, de a intra in aceasta industrie. Spre deosebire de ICE, CME nu oferea simple servicii de clearing pentru CDS-uri ci a lansat o platforma hibrida in 2006 care, in teorie, concura cu tranzactiile directe ale bancilor. Acestea au preferat servicile ICE, noteaza Financial Times.  Preturile bancilor pentru CDS-uri erau de pana la 34 de ori mai mari decat ar fi fost normalNoi reguli din SUA si UE cer ca derivatele, cu unele exceptii, sa fie tranzactionate pe burse si filtrate prin casele de clearing. “Tranzactionarea derivatelor pe burse mareste transparenta si stabilitatea pietei. Dar bancile au actionat impreuna pentru a preveni ca aceasta sa se intample”, a spus Almunia. Autoritatile americane ancheteaza si ele practicile de pe piata CDS-urilor, concentrandu-se pe rolul jucat de Markit si pe cei care controleaza compania. Un fond de pensii din Ohio sustine ca din cauza pozitiei dominante a bancilor preturile CDS-urilor au fost cu 17-34 de ori mai mari in comparatie cu cele de pe pietele mai transparente. Daca sunt gasite vinovate in ancheta Comisiei, bancile ar putea fi amendate cu pana la 10% din cifra lor de afaceri la nivel mondial, potrivit The Guardian. „Tradingul direct nu este doar mai costisitor pentru investitori decat tradingul pe burse, ci este predispus la riscuri sistemice”, a atentionat Almunia. O parte din bancile anchetate de CE sunt investigate si in scandalul manipularii dobanzilor LIBOR si EURIBOR.  Conducerea bancii Vaticanului a demisionat intr-un scandal de spalare de baniDirectorul bancii Vaticanului si adjunctul sau au demisionat „in interesul institutiei si a Sfantului Scaun” din cauza unui scandal de spalare de bani in care un monsignor de la Vatican a ajuns deja la inchisoare si care-l va determina pe Papa Francis sa grabeasca eforturile de reforma, scrie agentia Associated Press. Paolo Cipriani si adjunctul sau, Massimo Tulli, au demisionat „in cel mai bun interes al institutiei si Sfantului Scaun”, se arata intr-un comunicat al Vaticanului. Cipriani si presedintele de atunci al bancii au fost anchetati in 2010 de procurorii de la Roma pentru incalcarea legilor italiene contra spalarii de bani dupa ce politia a confiscat 30 de milioane de dolari dintr-un cont al Vaticanului deschis la o banca din Roma. Niciunul dintre ei nu a fost acuzat, iar sechestrul pus pe bani a fost ridicat. Insa banca, Institutul pentru Lucrari Religioase, a ramas in atentia procurorilor. Saptamana trecuta contabilul de la Vatican, monsignorul Nunzio Scarano, a fost arestat in cazul bancii Vaticanului, fiind acuzat de coruptie si ca a inchis ochii in legatura cu planuri de a aduce din Elvetia in Italia 26 de milioane de dolari fara ca suma sa fie declarata la autoritatile vamale. Scarano si-a recunoscut vina, dar a spus ca incerca doar sa-si ajute prietenii. El colabora adesea cu Cipriani si Tulli pentru a obtine permisunea bancii necesara transferarii banilor din si in conturile sale de la Institutul pentru Lucrari Religioase. Scarano avea doua astfel de conturi, unul personal si unul numit Fondo Anzani in care primea donatii menite ajutarii batranilor.