Retrocedari: Fostii proprietari isi pot valorifica la notar punctele de despagubire, 0,5 lei/unitate - 09 februarie 2017: Diferență între versiuni

(csv2wiki)
 
(The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).)
 
(Nu s-a afișat o versiune intermediară efectuată de același utilizator)
Linia 1: Linia 1:
    
    
Fondul de investiţii Alpha Quest a demarat miercuri o ofertă publică de achiziţie a punctelor de despăgubire emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) în cadrul programului de retrocedări. Alpha Quest oferă 0,5 lei pe fiecare punct de despăgubire, care deşi are valoarea nominală de un leu este dificil de obţinut, statul acordându-l în tranşe de doar 20% pe an. Astfel, Alpha Quest va derula o ofertă publică de cumpărare de până la 400 de milioane de puncte de despăgubire emise de ANRP în perioada 8 Februarie - 30 Aprilie 2017, la preţul de 0,5 lei/punct (50% din valoarea nominală), cu circa 20% peste preţul pieţei.  „Oferta se adresează exclusiv deţinătorilor de drept ai punctelor şi nu vizează achiziţia de dosare sau drepturi litigioase”, precizează reprezentanţii ofertantului. Alpha Quest este un fond de investiţii înregistrat în Malta, reglementat de MFSA – autoritatea financiară malteză – care vizează plasamente alternative şi care în prezent se concentrează pe achiziţionarea punctelor de despăgubire emise de ANRP.  Sistemul de restituire prin Puncte de Compensare a fost creat în 2013, după ce formele precedente de despăgubire (în special cu acţiuni ale Fondului Proprietatea) nu au satisfăcut cererile existente. De la 1 ianuarie 2017, deţinătorii punctelor ANRP pot decide să le valorifice în numerar, însă aceştia nu pot converti mai mult de 20% din totalul punctelor pe care le au, iar valoarea unui titlu de plată nu poate să fie mai mică de 20.000 de lei. „Deşi teoretic deţinătorii de puncte ANRP ar putea să-şi primească integral banii în 5 ani (20% pe an), realist vorbind acest lucru este puţin probabil, având în vedere că restituirile trebuie să fie prinse în bugetul de stat anual, neexistând nicio garanţie că Guvernul îşi va permite în fiecare an să facă restituirile”, mai arată reprezentanţii Alpha Quest. Până în prezent, s-au emis 2,2 miliarde de Puncte (cu o valoare nominală de 1 leu/punct) ceea ce implică o capitalizare de circa 500 de milioane de euro. Aceste puncte se vând prin tranzacţii notariale la discount-uri de circa 60-80% faţă de valoarea nominală. Alpha Quest este singurul şi cel mai mare cumpărător instituţional de Puncte, sute de deţinători de Decizii de Compensare în Puncte de Despăgubire alegând să-şi valorifice punctele şi astfel să elimine riscul amânărilor şi a schimbărilor legislative.  „Experienţa echipei Alpha Quest în domeniul restituirilor s-a clădit în perioada în care am creat un certificat de tip warrant cu suport acţiuni Fondul Proprietatea (listat în Viena), care a transparentizat tranzacţiile cu acţiuni şi a impulsionat listarea Fondului la BVB. Scopul nostru este de a aduce transparentizare şi profesionalizare şi în piaţă punctelor de despăgubire, astfel încât deţinătorii să ia decizii informate asupra drepturilor câştigate după numeroşi ani de aşteptare”, a declarat Ovidiu Fer, reprezentantul AlphaQuest, într-o conferinţă de presă.  Oficialul a mai subliniat că vânzarea imediată a punctelor are trei avantaje semnificative. „În primul rând, se elimină riscul amânării plăţilor. Deşi prima tranşă va fi plătită anul acesta, pentru următorii ani sumele trebuiesc incluse în bugetul de stat. Astfel, dacă anul acesta prima tranşă de despăgubit înseamnă circa 440 de milioane de lei, de la anul poate creşte semnificativ (pe măsură ce noi puncte se vor aloca), iar bugetul pare a fi în pericol să nu poată suporta sumele în continuă creştere. Legea 165/2013 a suferit deja numeroase modificări, inclusiv privind valoarea tranşelor, astfel că încrederea că s-a ajuns la o formă definitivă a procesului restituirilor este foare redusă. În al doilea rând, prin oferta derulată de Fondul Alpha Quest orice deţinător îşi poate vinde punctele la vedere, eliminând riscul intermediarilor şi al comisioanelor. În al treilea rând, se înlătură riscul de preţuri disciminatoare şi negocieri la colţ de stradă. Până acum, în piaţă se aruncau preţuri diferenţiate în funcţie de cantitate, puterea de negocire a fiecărui deţinător sau în funcţie chiar de localitatea de unde proveneau. Prin publicarea unui preţ-standard, vânzătorii au posibilitatea de valorificare printr-un proces de tranzacţionare fără echivoc”.  Ca urmare a numărului semnificativ de cereri formulate de cetăţeni români în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) cu privire la întârzierile autorităţilor statului în soluţionarea cererilor de restituire a proprietăţilor preluate abuziv de regimul comunist, la 12 octombrie 2010, CEDO a pronunţat, în cauza „Maria Atanasiu şi alţii contra României”, o hotărâre prin care statul român a fost obligat să ia măsurile necesare în vederea eficientizării mecanismului de restituire a proprietăţilor. Ulterior, Legea nr. 165/2013 a fost adoptată de Guvernul României, prin asumarea răspunderii în faţa Parlamentului, pentru a se conforma cu hotărârea CEDO menţionată mai sus. În aplicarea legii au fost elaborate şi norme metodologice, adoptate prin Hotărârea de Guvern nr. 401/2013, care oferă detalii suplimentare referitoare la anumite proceduri.  Potrivit legii, principala formă de reparaţie aflată la dispoziţia persoanelor vătămate de naţionalizări abuzive este restituirea în natură a bunului preluat abuziv de statul român, iar dacă restituirea bunului ca atare nu mai este posibilă, persoanei vătămate fie i se repartizează un alt bun imobil, fie i se acordă un număr de puncte de despăgubire. Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor – entitate înfiinţată prin Legea 165/2013, al cărei preşedinte este preşedintele ANRP – emite, în cazul în care constată că persoană care a formulat cererea este îndreptăţită la măsuri compensatorii, o decizie de compensare prin puncte în care se stabileşte numărul de puncte care se acordă persoanei respective. Legea 165/2013 oferă două alternative de valorificare a punctelor: fie se pot utiliza pentru cumpărarea de imobile la licitaţie, fie se pot valorifica în numerar. În urma informaţiilor transmise de la comisiile locale, Agenţia Domeniilor Statului (ADS) urmează să elaboreze şi să publice pe pagina sa de internet lista imobilelor care urmează să fie scoase la licitaţie în schimbul punctelor compensatorii. Termenul acordat Agenţiei Domeniilor Statului pentru elaborarea listei a fost prelungit succesiv, prin modificări ale legii, de la 1 iulie 2014 până la 1 august 2017. Momentan, pe pagină internet a ADS este disponibil un comunicat prin care anunţa că motivul pentru care lista imobilelor nu a fost publicată încă este că Agenţiei nu i-a fost comunicată situaţia centralizatoare la nivelul judeţelor. Potrivit Legii 165/2013, licitaţiile urmează să aibă loc săptămânal, participarea la licitaţii fiind gratuită, iar licitaţiile desfăşurându-se prin videoconferinţă. Persoanelor adjudecatare de imobile în cadrul licitaţiilor li se eliberează, în termen de 10 zile, un proces-verbal de adjudecare, care se transmite Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în vederea înscrierii în cartea funciară. În fine, potrivit reprezentanţilor Alpha Quest, începând cu 1 ianuarie 2017 deţinătorii punctelor de despăgubire pot să opteze pentru valorificarea acestora în numerar. Deşi iniţial valorificarea în numerar urmă să se facă în 7 ani, în tranşe anuale de 14% din totalul punctelor deţinute, potrivit ultimelor modificări ale legii valorificarea se va face în tranşe anuale de maximum 20% din totalul punctelor deţinute, valoarea unui titlu de plată neputând fi mai mică de 20.000 de lei. Sumele trebuie prinse an de an în bugetul de stat, astfel că „nu există nicio garanţie că limita maximă (20% din total) va fi atinsă. Astfel, procesul se extinde pe minimum 5 ani, însă, realist, este probabil pe mult mai mulţi ani”, mai arată reprezentanţii Fondului. ANRP a început procedura de eliberare a titlurilor de plată, pe pagina sa internet apărând lista documentelor necesare şi modelul de cerere. Sumele se plătesc de către Ministerul Finanţelor Publice în cel mult 180 de zile de la emiterea punctelor de despăgubire.
Fondul de investiţii Alpha Quest a demarat miercuri o ofertă publică de achiziţie a punctelor de despăgubire emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) în cadrul programului de retrocedări. Alpha Quest oferă 0,5 [[lei]] pe fiecare punct de despăgubire, care deşi are valoarea nominală de un leu este dificil de obţinut, statul acordându-l în tranşe de doar 20% pe an. Astfel, Alpha Quest va derula o ofertă publică de cumpărare de până la 400 de milioane de puncte de despăgubire emise de ANRP în perioada 8 Februarie - 30 Aprilie 2017, la preţul de 0,5 lei/punct (50% din valoarea nominală), cu circa 20% peste preţul pieţei.  „Oferta se adresează exclusiv deţinătorilor de drept ai punctelor şi nu vizează achiziţia de dosare sau drepturi litigioase”, precizează reprezentanţii ofertantului. Alpha Quest este un fond de investiţii înregistrat în Malta, reglementat de MFSA – autoritatea financiară malteză – care vizează plasamente alternative şi care în prezent se concentrează pe achiziţionarea punctelor de despăgubire emise de ANRP.  Sistemul de restituire prin Puncte de Compensare a fost creat în 2013, după ce formele precedente de despăgubire (în special cu acţiuni ale Fondului Proprietatea) nu au satisfăcut cererile existente. De la 1 ianuarie 2017, deţinătorii punctelor ANRP pot decide să le valorifice în numerar, însă aceştia nu pot converti mai mult de 20% din totalul punctelor pe care le au, iar valoarea unui titlu de plată nu poate să fie mai mică de 20.000 de lei. „Deşi teoretic deţinătorii de puncte ANRP ar putea să-şi primească integral banii în 5 ani (20% pe an), realist vorbind acest lucru este puţin probabil, având în vedere că restituirile trebuie să fie prinse în bugetul de stat anual, neexistând nicio garanţie că Guvernul îşi va permite în fiecare an să facă restituirile”, mai arată reprezentanţii Alpha Quest. Până în prezent, s-au emis 2,2 miliarde de Puncte (cu o valoare nominală de 1 leu/punct) ceea ce implică o capitalizare de circa 500 de milioane de euro. Aceste puncte se vând prin tranzacţii notariale la discount-uri de circa 60-80% faţă de valoarea nominală. Alpha Quest este singurul şi cel mai mare cumpărător instituţional de Puncte, sute de deţinători de Decizii de Compensare în Puncte de Despăgubire alegând să-şi valorifice punctele şi astfel să elimine riscul amânărilor şi a schimbărilor legislative.  „Experienţa echipei Alpha Quest în domeniul restituirilor s-a clădit în perioada în care am creat un certificat de tip warrant cu suport acţiuni [[Fondul Proprietatea]] (listat în Viena), care a transparentizat tranzacţiile cu acţiuni şi a impulsionat listarea Fondului la [[BVB]]. Scopul nostru este de a aduce transparentizare şi profesionalizare şi în piaţă punctelor de despăgubire, astfel încât deţinătorii să ia decizii informate asupra drepturilor câştigate după numeroşi ani de aşteptare”, a declarat Ovidiu Fer, reprezentantul AlphaQuest, într-o conferinţă de presă.  Oficialul a mai subliniat că vânzarea imediată a punctelor are trei avantaje semnificative. „În primul rând, se elimină riscul amânării plăţilor. Deşi prima tranşă va fi plătită anul acesta, pentru următorii ani sumele trebuiesc incluse în bugetul de stat. Astfel, dacă anul acesta prima tranşă de despăgubit înseamnă circa 440 de milioane de lei, de la anul poate creşte semnificativ (pe măsură ce noi puncte se vor aloca), iar bugetul pare a fi în pericol să nu poată suporta sumele în continuă creştere. Legea 165/2013 a suferit deja numeroase modificări, inclusiv privind valoarea tranşelor, astfel că încrederea că s-a ajuns la o formă definitivă a procesului restituirilor este foare redusă. În al doilea rând, prin oferta derulată de Fondul Alpha Quest orice deţinător îşi poate vinde punctele la vedere, eliminând riscul intermediarilor şi al comisioanelor. În al treilea rând, se înlătură riscul de preţuri disciminatoare şi negocieri la colţ de stradă. Până acum, în piaţă se aruncau preţuri diferenţiate în funcţie de cantitate, puterea de negocire a fiecărui deţinător sau în funcţie chiar de localitatea de unde proveneau. Prin publicarea unui preţ-standard, vânzătorii au posibilitatea de valorificare printr-un proces de tranzacţionare fără echivoc”.  Ca urmare a numărului semnificativ de cereri formulate de cetăţ[[eni]] români în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) cu privire la întârzierile autorităţilor statului în soluţionarea cererilor de restituire a proprietăţilor preluate abuziv de regimul comunist, la 12 octombrie 2010, CEDO a pronunţat, în cauza „Maria Atanasiu şi alţii contra României”, o hotărâre prin care statul român a fost obligat să ia măsurile necesare în vederea eficientizării mecanismului de restituire a proprietăţilor. Ulterior, Legea nr. 165/2013 a fost adoptată de Guvernul României, prin asumarea răspunderii în faţa Parlamentului, pentru a se conforma cu hotărârea CEDO menţionată mai sus. În aplicarea legii au fost elaborate şi norme metodologice, adoptate prin Hotărârea de Guvern nr. 401/2013, care oferă detalii suplimentare referitoare la anumite proceduri.  Potrivit legii, principala formă de reparaţie aflată la dispoziţia persoanelor vătămate de naţionalizări abuzive este restituirea în natură a bunului preluat abuziv de statul român, iar dacă restituirea bunului ca atare nu mai este posibilă, persoanei vătămate fie i se repartizează un alt bun imobil, fie i se acordă un număr de puncte de despăgubire. Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor – entitate înfiinţată prin Legea 165/2013, al cărei preşedinte este preşedintele ANRP – emite, în cazul în care constată că persoană care a formulat cererea este îndreptăţită la măsuri compensatorii, o decizie de compensare prin puncte în care se stabileşte numărul de puncte care se acordă persoanei respective. Legea 165/2013 oferă două alternative de valorificare a punctelor: fie se pot utiliza pentru cumpărarea de imobile la licitaţie, fie se pot valorifica în numerar. În urma informaţiilor transmise de la comisiile locale, Agenţia Domeniilor Statului (ADS) urmează să elaboreze şi să publice pe pagina sa de internet lista imobilelor care urmează să fie scoase la licitaţie în schimbul punctelor compensatorii. Termenul acordat Agenţiei Domeniilor Statului pentru elaborarea listei a fost prelungit succesiv, prin modificări ale legii, de la 1 iulie 2014 până la 1 august 2017. Momentan, pe pagină internet a ADS este disponibil un comunicat prin care anunţa că motivul pentru care lista imobilelor nu a fost publicată încă este că Agenţiei nu i-a fost comunicată situaţia centralizatoare la nivelul judeţelor. Potrivit Legii 165/2013, licitaţiile urmează să aibă loc săptămânal, participarea la licitaţii fiind gratuită, iar licitaţiile desfăşurându-se prin videoconferinţă. Persoanelor adjudecatare de imobile în cadrul licitaţiilor li se eliberează, în termen de 10 zile, un proces-verbal de adjudecare, care se transmite Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în vederea înscrierii în cartea funciară. În fine, potrivit reprezentanţilor Alpha Quest, începând cu 1 ianuarie 2017 deţinătorii punctelor de despăgubire pot să opteze pentru valorificarea acestora în numerar. Deşi iniţial valorificarea în numerar urmă să se facă în 7 ani, în tranşe anuale de 14% din totalul punctelor deţinute, potrivit ultimelor modificări ale legii valorificarea se va face în tranşe anuale de maximum 20% din totalul punctelor deţinute, valoarea unui titlu de plată neputând fi mai mică de 20.000 de lei. Sumele trebuie prinse an de an în bugetul de stat, astfel că „nu există nicio garanţie că limita maximă (20% din total) va fi atinsă. Astfel, procesul se extinde pe minimum 5 ani, însă, realist, este probabil pe mult mai mulţi ani”, mai arată reprezentanţii Fondului. ANRP a început procedura de eliberare a titlurilor de plată, pe pagina sa internet apărând lista documentelor necesare şi modelul de cerere. Sumele se plătesc de către Ministerul Finanţelor Publice în cel mult 180 de zile de la emiterea punctelor de despăgubire.
[[Categorie:ADS]][[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]]
[[Categorie:ADS]][[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]]
{{DEFAULTSORT:-2017-02-09}}
{{DEFAULTSORT:-2017-02-09}}

Versiunea curentă din 13 noiembrie 2024 01:18

Fondul de investiţii Alpha Quest a demarat miercuri o ofertă publică de achiziţie a punctelor de despăgubire emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) în cadrul programului de retrocedări. Alpha Quest oferă 0,5 lei pe fiecare punct de despăgubire, care deşi are valoarea nominală de un leu este dificil de obţinut, statul acordându-l în tranşe de doar 20% pe an. Astfel, Alpha Quest va derula o ofertă publică de cumpărare de până la 400 de milioane de puncte de despăgubire emise de ANRP în perioada 8 Februarie - 30 Aprilie 2017, la preţul de 0,5 lei/punct (50% din valoarea nominală), cu circa 20% peste preţul pieţei. „Oferta se adresează exclusiv deţinătorilor de drept ai punctelor şi nu vizează achiziţia de dosare sau drepturi litigioase”, precizează reprezentanţii ofertantului. Alpha Quest este un fond de investiţii înregistrat în Malta, reglementat de MFSA – autoritatea financiară malteză – care vizează plasamente alternative şi care în prezent se concentrează pe achiziţionarea punctelor de despăgubire emise de ANRP. Sistemul de restituire prin Puncte de Compensare a fost creat în 2013, după ce formele precedente de despăgubire (în special cu acţiuni ale Fondului Proprietatea) nu au satisfăcut cererile existente. De la 1 ianuarie 2017, deţinătorii punctelor ANRP pot decide să le valorifice în numerar, însă aceştia nu pot converti mai mult de 20% din totalul punctelor pe care le au, iar valoarea unui titlu de plată nu poate să fie mai mică de 20.000 de lei. „Deşi teoretic deţinătorii de puncte ANRP ar putea să-şi primească integral banii în 5 ani (20% pe an), realist vorbind acest lucru este puţin probabil, având în vedere că restituirile trebuie să fie prinse în bugetul de stat anual, neexistând nicio garanţie că Guvernul îşi va permite în fiecare an să facă restituirile”, mai arată reprezentanţii Alpha Quest. Până în prezent, s-au emis 2,2 miliarde de Puncte (cu o valoare nominală de 1 leu/punct) ceea ce implică o capitalizare de circa 500 de milioane de euro. Aceste puncte se vând prin tranzacţii notariale la discount-uri de circa 60-80% faţă de valoarea nominală. Alpha Quest este singurul şi cel mai mare cumpărător instituţional de Puncte, sute de deţinători de Decizii de Compensare în Puncte de Despăgubire alegând să-şi valorifice punctele şi astfel să elimine riscul amânărilor şi a schimbărilor legislative. „Experienţa echipei Alpha Quest în domeniul restituirilor s-a clădit în perioada în care am creat un certificat de tip warrant cu suport acţiuni Fondul Proprietatea (listat în Viena), care a transparentizat tranzacţiile cu acţiuni şi a impulsionat listarea Fondului la BVB. Scopul nostru este de a aduce transparentizare şi profesionalizare şi în piaţă punctelor de despăgubire, astfel încât deţinătorii să ia decizii informate asupra drepturilor câştigate după numeroşi ani de aşteptare”, a declarat Ovidiu Fer, reprezentantul AlphaQuest, într-o conferinţă de presă. Oficialul a mai subliniat că vânzarea imediată a punctelor are trei avantaje semnificative. „În primul rând, se elimină riscul amânării plăţilor. Deşi prima tranşă va fi plătită anul acesta, pentru următorii ani sumele trebuiesc incluse în bugetul de stat. Astfel, dacă anul acesta prima tranşă de despăgubit înseamnă circa 440 de milioane de lei, de la anul poate creşte semnificativ (pe măsură ce noi puncte se vor aloca), iar bugetul pare a fi în pericol să nu poată suporta sumele în continuă creştere. Legea 165/2013 a suferit deja numeroase modificări, inclusiv privind valoarea tranşelor, astfel că încrederea că s-a ajuns la o formă definitivă a procesului restituirilor este foare redusă. În al doilea rând, prin oferta derulată de Fondul Alpha Quest orice deţinător îşi poate vinde punctele la vedere, eliminând riscul intermediarilor şi al comisioanelor. În al treilea rând, se înlătură riscul de preţuri disciminatoare şi negocieri la colţ de stradă. Până acum, în piaţă se aruncau preţuri diferenţiate în funcţie de cantitate, puterea de negocire a fiecărui deţinător sau în funcţie chiar de localitatea de unde proveneau. Prin publicarea unui preţ-standard, vânzătorii au posibilitatea de valorificare printr-un proces de tranzacţionare fără echivoc”. Ca urmare a numărului semnificativ de cereri formulate de cetăţeni români în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) cu privire la întârzierile autorităţilor statului în soluţionarea cererilor de restituire a proprietăţilor preluate abuziv de regimul comunist, la 12 octombrie 2010, CEDO a pronunţat, în cauza „Maria Atanasiu şi alţii contra României”, o hotărâre prin care statul român a fost obligat să ia măsurile necesare în vederea eficientizării mecanismului de restituire a proprietăţilor. Ulterior, Legea nr. 165/2013 a fost adoptată de Guvernul României, prin asumarea răspunderii în faţa Parlamentului, pentru a se conforma cu hotărârea CEDO menţionată mai sus. În aplicarea legii au fost elaborate şi norme metodologice, adoptate prin Hotărârea de Guvern nr. 401/2013, care oferă detalii suplimentare referitoare la anumite proceduri. Potrivit legii, principala formă de reparaţie aflată la dispoziţia persoanelor vătămate de naţionalizări abuzive este restituirea în natură a bunului preluat abuziv de statul român, iar dacă restituirea bunului ca atare nu mai este posibilă, persoanei vătămate fie i se repartizează un alt bun imobil, fie i se acordă un număr de puncte de despăgubire. Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor – entitate înfiinţată prin Legea 165/2013, al cărei preşedinte este preşedintele ANRP – emite, în cazul în care constată că persoană care a formulat cererea este îndreptăţită la măsuri compensatorii, o decizie de compensare prin puncte în care se stabileşte numărul de puncte care se acordă persoanei respective. Legea 165/2013 oferă două alternative de valorificare a punctelor: fie se pot utiliza pentru cumpărarea de imobile la licitaţie, fie se pot valorifica în numerar. În urma informaţiilor transmise de la comisiile locale, Agenţia Domeniilor Statului (ADS) urmează să elaboreze şi să publice pe pagina sa de internet lista imobilelor care urmează să fie scoase la licitaţie în schimbul punctelor compensatorii. Termenul acordat Agenţiei Domeniilor Statului pentru elaborarea listei a fost prelungit succesiv, prin modificări ale legii, de la 1 iulie 2014 până la 1 august 2017. Momentan, pe pagină internet a ADS este disponibil un comunicat prin care anunţa că motivul pentru care lista imobilelor nu a fost publicată încă este că Agenţiei nu i-a fost comunicată situaţia centralizatoare la nivelul judeţelor. Potrivit Legii 165/2013, licitaţiile urmează să aibă loc săptămânal, participarea la licitaţii fiind gratuită, iar licitaţiile desfăşurându-se prin videoconferinţă. Persoanelor adjudecatare de imobile în cadrul licitaţiilor li se eliberează, în termen de 10 zile, un proces-verbal de adjudecare, care se transmite Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în vederea înscrierii în cartea funciară. În fine, potrivit reprezentanţilor Alpha Quest, începând cu 1 ianuarie 2017 deţinătorii punctelor de despăgubire pot să opteze pentru valorificarea acestora în numerar. Deşi iniţial valorificarea în numerar urmă să se facă în 7 ani, în tranşe anuale de 14% din totalul punctelor deţinute, potrivit ultimelor modificări ale legii valorificarea se va face în tranşe anuale de maximum 20% din totalul punctelor deţinute, valoarea unui titlu de plată neputând fi mai mică de 20.000 de lei. Sumele trebuie prinse an de an în bugetul de stat, astfel că „nu există nicio garanţie că limita maximă (20% din total) va fi atinsă. Astfel, procesul se extinde pe minimum 5 ani, însă, realist, este probabil pe mult mai mulţi ani”, mai arată reprezentanţii Fondului. ANRP a început procedura de eliberare a titlurilor de plată, pe pagina sa internet apărând lista documentelor necesare şi modelul de cerere. Sumele se plătesc de către Ministerul Finanţelor Publice în cel mult 180 de zile de la emiterea punctelor de despăgubire.