Riscurile operationale ale bancilor dupa criza financiara: Stirbirea reputatiei este pe locul intai. Care este sunt cele mai mari riscuri bancare - 17 noiembrie 2011: Diferență între versiuni

De la TradeVille.ro wiki
(The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).)
(The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).)
 
Linia 1: Linia 1:
    
    
Stirbirea reputatiei, frauda angajatilor si incapacitatea de a retine cei mai buni oameni sunt cele mai importante trei riscuri sub controlul bancilor, releva un raport al celui mai mare broker de asigurari din lume, AON, prezentat marti seara in cadrul conferintei "Atentie, riscurile nu sunt in criza", organizat de AON Romania si Institutul Bancar Roman in Bucuresti.  Studiul pune pe primele trei locuri intr-un top 10 al riscurilor globale, aflate sub controlul bancilor sau nu, incetinirea cresterii economice, schimbarile legislative si disponibilitatea capitalului. "Despre riscuri se vorbeste de obicei atunci cand se produc, desi atunci este tardiv. Studiul AON arata ca industria financiara percepe o crestere accentuata a riscului operational dupa declansarea crizei in 2008, situatie valabila si in Romania", a spus Valentin Tuca, directorul AON Romania Broker de Asigurare. Petru Rares, presedintele Institutului Bancar Roman, sustine ca industria bancara se indreapta spre o schimbare a modelelor de business, iar riscurile sunt in crestere. "S-au format doua grupe mari de bancheri. Pe de o parte sunt bancherii care au aruncat pe piata produsele toxice, care au creat securitizari, pe de alta parte sunt bancherii comerciali, care au suportat efectele negative. Industria financiara, a produselor derivate, a ajuns la 600 trilioane de dolari, de 9-10 ori mai mult decat PIB-ul global. Lumea va fi de acum martora unui tsunami de reglementari globale, iar pentru bancheri etica si profesionalismul vor fi doua cuvinte cheie", a spus Rares. Ion Dragulin, directorul Directiei Stabilitate Financiara din cadrul Bancii Nationale a Romaniei, a spus ca, in conditiile in care contextul financiar a devenit tot mai dificil, bancile din tarile afectate de risc suveran prezente pe piata romaneasca sunt atent urmarite de Banca Nationala. "Nu au fost mari schimbari in structura depozitelor si miscarea acestora pana acum la bancile pe care le supraveghem mai cu atentie. Sucursalele din Romania ale acestor banci au solvabilitate peste medie si lichiditati egale cu media sistemului. Datoria pe termen scurt nu creste, scadentele se mentin si par rezonabile in conditiile actuale", a spus Dragulin. El a mai spus ca in acest moment conditiile Romaniei de accesare a fondurilor externe sunt destul de bune. CDS-ul, asigurarea de default care masoara perceptia investitorilor despre riscul tarii, se ridica la 431 de puncte de baza (4,31%), fata de 441 in cazul Sloveniei si 380 in cazul Bulgariei. De asemenea, datoria externa pe termen scurt, desi in majorare usoara, este gestionabila. In acest moment rezerva valutara a BNR este de 1,7 ori datoria externa pe termen scurt, fata de 1,2 ori in toamna anului 2008, a spus Dragulin. Atunci, in toamna anului 2008-iarna lui 2009 datoria externa pe termen scurt a reprezentat cea mai mare vulnerabilitate a Romaniei, chiar daca datoria publica era doar la circa 20% din PIB. Un semn de vulnerabilitate este raportul intre credite si depozite in valuta la companii. Astfel, in septembrie 2011 raportul intre credite si depozite era de circa 400% la valuta, in timp ce in decembrie 2010 era de 300%. Aceasta inseamna ca, in conditiile in care creditele au crescut foarte putin in aceasta perioada, depozitele sunt cele care se erodeaza. "Este important insa ca acest raport este mult mai echilibrat si se imbunatateste continuu, daca se iau in calcul toate creditele si depozitele, in echivalent [[lei]], pe tot sistemul bancar, adica si la persoanele fizice si la cele juridice", a spus Dragulin. Petre Bunescu, vicepresedintele Asociatiei Romane a Bancilor si director general adjunct al BRD-SocGen, dar si unul dintre cei mai experimentati bancheri ai Romaniei, spune ca in criza tindem sa aruncam ceea ce s-a intamplat pozitiv in sistemul bancar intr-o perioada scurta de timp. "In istoria sistemului bancar romanesc au fost parcurse etape importante care au luat sute de ani in alte tari. Am reactionat rapid si am creat o gama larga de servicii si produse. Intermedierea bancara a crescut de la 5% la 40 % din PIB, dar din 2008 incoace, dupa criza, a avut loc un proces de dezintermediere bancara din cauza scaderii creditarii. Trebuie sa tinem cont ca a trebuit sa recrutam si sa formam zeci de mii de oameni care sa lucreze in banci. Dintre cei 65.000 de oameni care lucreaza in sistemul bancar, 80% au fost formati in ultimii 5 - 15 ani." Bunescu mai apreciaza ca aceasta evolutie este cu atat mai accelerata cu cat s-a petrecut in mare parte din 2000 incoace. "In opt ani am ajuns la 10 milioane de posesori de carduri de la zero in 2000. Trebuie tinut cont ca noi am trecut direct la carduri, fara sa mai folosim cecuri. In Franta nici nu va imaginati ce complicata este administrarea sistemului de cecuri." Bancherul de la BRD a vorbit insa si de minusurile sistemului bancar, scoase la iveala mai ales dupa criza din 2008. "Am cedat din rigoarea de analiza. Am adoptat folosirea scoringului, dar daca il fortezi, se dovedeste ca aduce credite neperformante. Au trecut clienti care nu trebuia sa aiba acces la credite. A fost o concurenta exagerata, incorecta si fara prea mult discernamant cu privire la cota de piata. Goana dupa cota de piata a condus la excese in creditare, atat la persoane fizice, cat si la IMM-uri. bancile au slabit fraiele in definirea profilului de risc si al ariei in care se manifesta controlul de risc. Au fost cazuri cand activitatea de risc a fost considerata o Cenusareasa", a spus Bunescu. De asemenea, bancherul s-a dovedit foarte critic si la calitatea a o parte din oamenii din sistemul bancar romanesc. " Au fost si exagerari in ceea ce priveste oamenii. O parte s-au dovedit vulnerabili chiar si in ceea ce priveste cunoasterea ABC-ului bancar. S-a ajuns ca o buna parte din angajatii bancilor sa nu stie, din pacate, sa citeasca un bilant contabil." Pe de alta parte, Petre Bunescu s-a referit si la clienti, care au riscat prea mult. "De la oamenii care erau grijulii, economiseau, ne-a cuprins euforia americana. Multi tineri la 22 de ani, imediat dupa terminarea facultatii, s-au repezit sa-si ia pe credit si casa si masina. S-a trait visul acesta - de ce nu s-ar putea sa am? Iar in lipsa unui sistem eficient de control, pentru ca nu puteai sa-l verifici inainte de infiintarea Biroului Unic de Creditare, au primit credite. S-au lovit de o lipsa de vigilenta a colegilor nostri." Bunescu spune ca acum este foarte greu ca bancile sa-si recupereze banii din garantii la creditele in default. "Acum parca esti dusmanul poporului cand te duci sa executi o garantie. Insa este foarte complicat cu garantiile imobiliare, dureaza si doi, trei ani. Nu mai spun de societatile comerciale care intra in insolventa. Doar 0,8% din companiile care intra in insolventa isi revin. Legea insolventei este prea permisiva." Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a spus ca in contextul actual cele mai bune vesti sunt cresterea productiei industriale si cresterea PIB in trimestrul III cu 4,5%. Pe piata bancara, Vasilescu spune ca, in contextul discutiilor privind necesitatea unei banci romanesti puternice care sa dea semnalul reluarii creditarii pentru cresterea PIB si cresterea consumului, factorul principal care trebuie luat in calcul este capitalul. Top 10 riscuri banci: 1. Incetinirea/ stagnarea cresterii economice 2. Schimbari legislative/ noi reguli 3. Disponibilitatea capitalului/ riscul de credit 4. Competitia in crestere 5. Stirbirea reputatiei 6. Fluctuatii rate dobanda 7. Frauda/ Furt/ Necinstea angajatilor 8. Cash flow/ riscul de lichiditate 9. Incapacitatea de a atrage/ retine "top talents" 10. Infractionalitatea informatica/ Hacking/ Virusi ITTop 10 riscuri banci
Stirbirea reputatiei, frauda angajatilor si incapacitatea de a retine cei mai buni oameni sunt cele mai importante trei riscuri sub controlul bancilor, releva un raport al celui mai mare broker de asigurari din lume, AON, prezentat marti seara in cadrul conferintei "Atentie, riscurile nu sunt in criza", organizat de AON Romania si Institutul Bancar Roman in Bucuresti.  Studiul pune pe primele trei locuri intr-un top 10 al riscurilor globale, aflate sub controlul bancilor sau nu, incetinirea cresterii economice, schimbarile legislative si disponibilitatea capitalului. "Despre riscuri se vorbeste de obicei atunci cand se produc, desi atunci este tardiv. Studiul AON arata ca industria financiara percepe o crestere accentuata a riscului operational dupa declansarea crizei in 2008, situatie valabila si in Romania", a spus Valentin Tuca, directorul AON Romania Broker de Asigurare. Petru Rares, presedintele Institutului Bancar Roman, sustine ca industria bancara se indreapta spre o schimbare a modelelor de business, iar riscurile sunt in crestere. "S-au format doua grupe mari de bancheri. Pe de o parte sunt bancherii care au aruncat pe piata produsele toxice, care au creat securitizari, pe de alta parte sunt bancherii comerciali, care au suportat efectele negative. Industria financiara, a produselor derivate, a ajuns la 600 trilioane de dolari, de 9-10 ori mai mult decat PIB-ul global. Lumea va fi de acum martora unui tsunami de reglementari globale, iar pentru bancheri etica si profesionalismul vor fi doua cuvinte cheie", a spus Rares. Ion Dragulin, directorul Directiei Stabilitate Financiara din cadrul Bancii Nationale a Romaniei, a spus ca, in conditiile in care contextul financiar a devenit tot mai dificil, bancile din tarile afectate de risc suveran prezente pe piata romaneasca sunt atent urmarite de Banca Nationala. "Nu au fost mari schimbari in structura depozitelor si miscarea acestora pana acum la bancile pe care le supraveghem mai cu atentie. Sucursalele din Romania ale acestor banci au solvabilitate peste medie si lichiditati egale cu media sistemului. Datoria pe termen scurt nu creste, scadentele se mentin si par rezonabile in conditiile actuale", a spus Dragulin. El a mai spus ca in acest moment conditiile Romaniei de accesare a fondurilor externe sunt destul de bune. CDS-ul, asigurarea de default care masoara perceptia investitorilor despre riscul tarii, se ridica la 431 de puncte de baza (4,31%), fata de 441 in cazul Sloveniei si 380 in cazul Bulgariei. De asemenea, datoria externa pe termen scurt, desi in majorare usoara, este gestionabila. In acest moment rezerva valutara a BNR este de 1,7 ori datoria externa pe termen scurt, fata de 1,2 ori in toamna anului 2008, a spus Dragulin. Atunci, in toamna anului 2008-iarna lui 2009 datoria externa pe termen scurt a reprezentat cea mai mare vulnerabilitate a Romaniei, chiar daca datoria publica era doar la circa 20% din PIB. Un semn de vulnerabilitate este raportul intre credite si depozite in valuta la companii. Astfel, in septembrie 2011 raportul intre credite si depozite era de circa 400% la valuta, in timp ce in decembrie 2010 era de 300%. Aceasta inseamna ca, in conditiile in care creditele au crescut foarte putin in aceasta perioada, depozitele sunt cele care se erodeaza. "Este important insa ca acest raport este mult mai echilibrat si se imbunatateste continuu, daca se iau in calcul toate creditele si depozitele, in echivalent [[lei]], pe tot sistemul bancar, adica si la persoanele fizice si la cele juridice", a spus Dragulin. Petre Bunescu, vicepresedintele Asociatiei Romane a Bancilor si director general adjunct al [[BRD]]-SocGen, dar si unul dintre cei mai experimentati bancheri ai Romaniei, spune ca in criza tindem sa aruncam ceea ce s-a intamplat pozitiv in sistemul bancar intr-o perioada scurta de timp. "In istoria sistemului bancar romanesc au fost parcurse etape importante care au luat sute de ani in alte tari. Am reactionat rapid si am creat o gama larga de servicii si produse. Intermedierea bancara a crescut de la 5% la 40 % din PIB, dar din 2008 incoace, dupa criza, a avut loc un proces de dezintermediere bancara din cauza scaderii creditarii. Trebuie sa tinem cont ca a trebuit sa recrutam si sa formam zeci de mii de oameni care sa lucreze in banci. Dintre cei 65.000 de oameni care lucreaza in sistemul bancar, 80% au fost formati in ultimii 5 - 15 ani." Bunescu mai apreciaza ca aceasta evolutie este cu atat mai accelerata cu cat s-a petrecut in mare parte din 2000 incoace. "In opt ani am ajuns la 10 milioane de posesori de carduri de la zero in 2000. Trebuie tinut cont ca noi am trecut direct la carduri, fara sa mai folosim cecuri. In Franta nici nu va imaginati ce complicata este administrarea sistemului de cecuri." Bancherul de la BRD a vorbit insa si de minusurile sistemului bancar, scoase la iveala mai ales dupa criza din 2008. "Am cedat din rigoarea de analiza. Am adoptat folosirea scoringului, dar daca il fortezi, se dovedeste ca aduce credite neperformante. Au trecut clienti care nu trebuia sa aiba acces la credite. A fost o concurenta exagerata, incorecta si fara prea mult discernamant cu privire la cota de piata. Goana dupa cota de piata a condus la excese in creditare, atat la persoane fizice, cat si la IMM-uri. bancile au slabit fraiele in definirea profilului de risc si al ariei in care se manifesta controlul de risc. Au fost cazuri cand activitatea de risc a fost considerata o Cenusareasa", a spus Bunescu. De asemenea, bancherul s-a dovedit foarte critic si la calitatea a o parte din oamenii din sistemul bancar romanesc. " Au fost si exagerari in ceea ce priveste oamenii. O parte s-au dovedit vulnerabili chiar si in ceea ce priveste cunoasterea ABC-ului bancar. S-a ajuns ca o buna parte din angajatii bancilor sa nu stie, din pacate, sa citeasca un bilant contabil." Pe de alta parte, Petre Bunescu s-a referit si la clienti, care au riscat prea mult. "De la oamenii care erau grijulii, economiseau, ne-a cuprins euforia americana. Multi tineri la 22 de ani, imediat dupa terminarea facultatii, s-au repezit sa-si ia pe credit si casa si masina. S-a trait visul acesta - de ce nu s-ar putea sa am? Iar in lipsa unui sistem eficient de control, pentru ca nu puteai sa-l verifici inainte de infiintarea Biroului Unic de Creditare, au primit credite. S-au lovit de o lipsa de vigilenta a colegilor nostri." Bunescu spune ca acum este foarte greu ca bancile sa-si recupereze banii din garantii la creditele in default. "Acum parca esti dusmanul poporului cand te duci sa executi o garantie. Insa este foarte complicat cu garantiile imobiliare, dureaza si doi, trei ani. Nu mai spun de societatile comerciale care intra in insolventa. Doar 0,8% din companiile care intra in insolventa isi revin. Legea insolventei este prea permisiva." Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a spus ca in contextul actual cele mai bune vesti sunt cresterea productiei industriale si cresterea PIB in trimestrul III cu 4,5%. Pe piata bancara, Vasilescu spune ca, in contextul discutiilor privind necesitatea unei banci romanesti puternice care sa dea semnalul reluarii creditarii pentru cresterea PIB si cresterea consumului, factorul principal care trebuie luat in calcul este capitalul. Top 10 riscuri banci: 1. Incetinirea/ stagnarea cresterii economice 2. Schimbari legislative/ noi reguli 3. Disponibilitatea capitalului/ riscul de credit 4. Competitia in crestere 5. Stirbirea reputatiei 6. Fluctuatii rate dobanda 7. Frauda/ Furt/ Necinstea angajatilor 8. Cash flow/ riscul de lichiditate 9. Incapacitatea de a atrage/ retine "top talents" 10. Infractionalitatea informatica/ Hacking/ Virusi ITTop 10 riscuri banci
[[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]]
[[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]]
{{DEFAULTSORT:-2011-11-17}}
{{DEFAULTSORT:-2011-11-17}}

Versiunea curentă din 7 noiembrie 2024 09:17

Stirbirea reputatiei, frauda angajatilor si incapacitatea de a retine cei mai buni oameni sunt cele mai importante trei riscuri sub controlul bancilor, releva un raport al celui mai mare broker de asigurari din lume, AON, prezentat marti seara in cadrul conferintei "Atentie, riscurile nu sunt in criza", organizat de AON Romania si Institutul Bancar Roman in Bucuresti. Studiul pune pe primele trei locuri intr-un top 10 al riscurilor globale, aflate sub controlul bancilor sau nu, incetinirea cresterii economice, schimbarile legislative si disponibilitatea capitalului. "Despre riscuri se vorbeste de obicei atunci cand se produc, desi atunci este tardiv. Studiul AON arata ca industria financiara percepe o crestere accentuata a riscului operational dupa declansarea crizei in 2008, situatie valabila si in Romania", a spus Valentin Tuca, directorul AON Romania Broker de Asigurare. Petru Rares, presedintele Institutului Bancar Roman, sustine ca industria bancara se indreapta spre o schimbare a modelelor de business, iar riscurile sunt in crestere. "S-au format doua grupe mari de bancheri. Pe de o parte sunt bancherii care au aruncat pe piata produsele toxice, care au creat securitizari, pe de alta parte sunt bancherii comerciali, care au suportat efectele negative. Industria financiara, a produselor derivate, a ajuns la 600 trilioane de dolari, de 9-10 ori mai mult decat PIB-ul global. Lumea va fi de acum martora unui tsunami de reglementari globale, iar pentru bancheri etica si profesionalismul vor fi doua cuvinte cheie", a spus Rares. Ion Dragulin, directorul Directiei Stabilitate Financiara din cadrul Bancii Nationale a Romaniei, a spus ca, in conditiile in care contextul financiar a devenit tot mai dificil, bancile din tarile afectate de risc suveran prezente pe piata romaneasca sunt atent urmarite de Banca Nationala. "Nu au fost mari schimbari in structura depozitelor si miscarea acestora pana acum la bancile pe care le supraveghem mai cu atentie. Sucursalele din Romania ale acestor banci au solvabilitate peste medie si lichiditati egale cu media sistemului. Datoria pe termen scurt nu creste, scadentele se mentin si par rezonabile in conditiile actuale", a spus Dragulin. El a mai spus ca in acest moment conditiile Romaniei de accesare a fondurilor externe sunt destul de bune. CDS-ul, asigurarea de default care masoara perceptia investitorilor despre riscul tarii, se ridica la 431 de puncte de baza (4,31%), fata de 441 in cazul Sloveniei si 380 in cazul Bulgariei. De asemenea, datoria externa pe termen scurt, desi in majorare usoara, este gestionabila. In acest moment rezerva valutara a BNR este de 1,7 ori datoria externa pe termen scurt, fata de 1,2 ori in toamna anului 2008, a spus Dragulin. Atunci, in toamna anului 2008-iarna lui 2009 datoria externa pe termen scurt a reprezentat cea mai mare vulnerabilitate a Romaniei, chiar daca datoria publica era doar la circa 20% din PIB. Un semn de vulnerabilitate este raportul intre credite si depozite in valuta la companii. Astfel, in septembrie 2011 raportul intre credite si depozite era de circa 400% la valuta, in timp ce in decembrie 2010 era de 300%. Aceasta inseamna ca, in conditiile in care creditele au crescut foarte putin in aceasta perioada, depozitele sunt cele care se erodeaza. "Este important insa ca acest raport este mult mai echilibrat si se imbunatateste continuu, daca se iau in calcul toate creditele si depozitele, in echivalent lei, pe tot sistemul bancar, adica si la persoanele fizice si la cele juridice", a spus Dragulin. Petre Bunescu, vicepresedintele Asociatiei Romane a Bancilor si director general adjunct al BRD-SocGen, dar si unul dintre cei mai experimentati bancheri ai Romaniei, spune ca in criza tindem sa aruncam ceea ce s-a intamplat pozitiv in sistemul bancar intr-o perioada scurta de timp. "In istoria sistemului bancar romanesc au fost parcurse etape importante care au luat sute de ani in alte tari. Am reactionat rapid si am creat o gama larga de servicii si produse. Intermedierea bancara a crescut de la 5% la 40 % din PIB, dar din 2008 incoace, dupa criza, a avut loc un proces de dezintermediere bancara din cauza scaderii creditarii. Trebuie sa tinem cont ca a trebuit sa recrutam si sa formam zeci de mii de oameni care sa lucreze in banci. Dintre cei 65.000 de oameni care lucreaza in sistemul bancar, 80% au fost formati in ultimii 5 - 15 ani." Bunescu mai apreciaza ca aceasta evolutie este cu atat mai accelerata cu cat s-a petrecut in mare parte din 2000 incoace. "In opt ani am ajuns la 10 milioane de posesori de carduri de la zero in 2000. Trebuie tinut cont ca noi am trecut direct la carduri, fara sa mai folosim cecuri. In Franta nici nu va imaginati ce complicata este administrarea sistemului de cecuri." Bancherul de la BRD a vorbit insa si de minusurile sistemului bancar, scoase la iveala mai ales dupa criza din 2008. "Am cedat din rigoarea de analiza. Am adoptat folosirea scoringului, dar daca il fortezi, se dovedeste ca aduce credite neperformante. Au trecut clienti care nu trebuia sa aiba acces la credite. A fost o concurenta exagerata, incorecta si fara prea mult discernamant cu privire la cota de piata. Goana dupa cota de piata a condus la excese in creditare, atat la persoane fizice, cat si la IMM-uri. bancile au slabit fraiele in definirea profilului de risc si al ariei in care se manifesta controlul de risc. Au fost cazuri cand activitatea de risc a fost considerata o Cenusareasa", a spus Bunescu. De asemenea, bancherul s-a dovedit foarte critic si la calitatea a o parte din oamenii din sistemul bancar romanesc. " Au fost si exagerari in ceea ce priveste oamenii. O parte s-au dovedit vulnerabili chiar si in ceea ce priveste cunoasterea ABC-ului bancar. S-a ajuns ca o buna parte din angajatii bancilor sa nu stie, din pacate, sa citeasca un bilant contabil." Pe de alta parte, Petre Bunescu s-a referit si la clienti, care au riscat prea mult. "De la oamenii care erau grijulii, economiseau, ne-a cuprins euforia americana. Multi tineri la 22 de ani, imediat dupa terminarea facultatii, s-au repezit sa-si ia pe credit si casa si masina. S-a trait visul acesta - de ce nu s-ar putea sa am? Iar in lipsa unui sistem eficient de control, pentru ca nu puteai sa-l verifici inainte de infiintarea Biroului Unic de Creditare, au primit credite. S-au lovit de o lipsa de vigilenta a colegilor nostri." Bunescu spune ca acum este foarte greu ca bancile sa-si recupereze banii din garantii la creditele in default. "Acum parca esti dusmanul poporului cand te duci sa executi o garantie. Insa este foarte complicat cu garantiile imobiliare, dureaza si doi, trei ani. Nu mai spun de societatile comerciale care intra in insolventa. Doar 0,8% din companiile care intra in insolventa isi revin. Legea insolventei este prea permisiva." Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a spus ca in contextul actual cele mai bune vesti sunt cresterea productiei industriale si cresterea PIB in trimestrul III cu 4,5%. Pe piata bancara, Vasilescu spune ca, in contextul discutiilor privind necesitatea unei banci romanesti puternice care sa dea semnalul reluarii creditarii pentru cresterea PIB si cresterea consumului, factorul principal care trebuie luat in calcul este capitalul. Top 10 riscuri banci: 1. Incetinirea/ stagnarea cresterii economice 2. Schimbari legislative/ noi reguli 3. Disponibilitatea capitalului/ riscul de credit 4. Competitia in crestere 5. Stirbirea reputatiei 6. Fluctuatii rate dobanda 7. Frauda/ Furt/ Necinstea angajatilor 8. Cash flow/ riscul de lichiditate 9. Incapacitatea de a atrage/ retine "top talents" 10. Infractionalitatea informatica/ Hacking/ Virusi ITTop 10 riscuri banci