Leul romanesc, francul estului. De ce tin strainii 9 miliarde de euro in bancile de la noi? - 16 august 2011: Diferență între versiuni

(csv2wiki)
 
(The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).)
 
(Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
    
    
Politica monetara dusa de BNR permite bancilor romanesti sa ofere cele mai bune dobanzi la depozite dintre tarile membre ale Uniunii Europene motiv pentru care strainii tin in bancile locale echivalentul in [[lei]] a aproape 9 miliarde de euro, cu peste 5 miliarde de euro mai mult decat la inceputul crizei financiare. La jumatatea anului 2011, soldul total al depozitelor pe termen mediu si lung detinute de persoanele straine in Romania era de peste 8,6 miliarde de euro, cu peste 5 miliarde de euro mai mult decat la jumatatea anului 2008, arata datele BNR. Aceasta crestere nu se datoreaza insa vreunui reviriment in economia reala ci unei alte realitati: in acest moment, leul romanesc ofera cele mai bune dobanzi dintre toate monedele din Uniunea Europeana ajungand si pana la 8% in conditiile in care dobanda de politica monetara a BNR este cea mai mare din UE adica 6,25%. In Cehia de exemplu, dobanzile medii la depozite in coroane nu depasesc 2,5%, in Polonia zlotul prespune dobanzi de 4-5%, in Ungaria un depozit in forinti aduce randamente anuale de maximum 6,5% iar in Bulgaria economiile in leva nu aduc castiguri mai mari de 5%. Despre depozitele in euro nu mai vorbim, ele aflandu-se la niveluri minime istorice. In aceste conditii, leul romanesc, mai precis depozitele in lei capata, pastrand proportiiile, calitatile francului elvetian adica acelea de moneda de refugiu. Mai ales ca evolutia cursului de schimb euro/leu a fost una stabila in ultimii 2 ani de zile. Exista insa si reversul medaliei.  Analistii contactati de capital.ro spun ca depozitele nerezidentilor au fost un ajutor important pentru stabilitatea monedei locale in ultimii ani insa nu exclud posibilitatea ca aceste sume sa fie de natura semispeculativa si sa plece la fel de repede cum au venit o data cu scaderea dobanzilor.  Romania nominala vs Romania reala De altfel, depozitele nerezidentilor(in fapt dobanda mare) reprezinta unul dintre „principalele” active ale tarii noastre. Valoarea investitiilor straine directe(bani care ajung in economia reala) abia daca depasea 1 miliard de euro la finele lunii iunie in timp ce depozitele nerezidentilor sareau de 8,6 miliarde de euro. Daca valoarea investitiilor straine a scazut fata de anul trecut si s-a prabusit pur si simplu fata de 2008, soldul depozitelor continua sa creasca luna de luna de patru ani incoace. Prin comparatie economia reala nu reuseste sa isi revina din socul crizei cresterea economica prognozata pentru 2011 fiind una neglijabila, daca va fi.
Politica monetara dusa de BNR permite bancilor romanesti sa ofere cele mai bune dobanzi la depozite dintre tarile membre ale Uniunii Europene motiv pentru care strainii tin in bancile locale echivalentul in [[lei]] a aproape 9 miliarde de euro, cu peste 5 miliarde de euro mai mult decat la inceputul crizei financiare. La jumatatea anului 2011, soldul total al depozitelor pe termen mediu si lung detinute de persoanele straine in Romania era de peste 8,6 miliarde de euro, cu peste 5 miliarde de euro mai mult decat la jumatatea anului 2008, arata datele BNR. Aceasta crestere nu se datoreaza insa vreunui reviriment in economia reala ci unei alte realitati: in acest moment, leul romanesc ofera cele mai bune dobanzi dintre toate monedele din Uniunea Europeana ajungand si pana la 8% in conditiile in care dobanda de politica monetara a BNR este cea mai mare din UE adica 6,25%. In Cehia de exemplu, dobanzile medii la depozite in coroane nu depasesc 2,5%, in Polonia zlotul prespune dobanzi de 4-5%, in Ungaria un depozit in forinti aduce randamente anuale de maximum 6,5% iar in Bulgaria economiile in leva nu aduc castiguri mai mari de 5%. Despre depozitele in euro nu mai vorbim, ele aflandu-se la niveluri minime istorice. In aceste conditii, leul romanesc, mai precis depozitele in lei capata, pastrand proportiiile, calitatile francului elvetian adica acelea de moneda de refugiu. Mai ales ca evolutia cursului de schimb euro/leu a fost una stabila in ultimii 2 ani de zile. Exista insa si reversul medaliei.  Analistii contactati de capital.ro spun ca depozitele nerezidentilor au fost un ajutor important pentru stabilitatea monedei locale in ultimii ani insa nu exclud posibilitatea ca aceste sume sa fie de natura semispeculativa si sa plece la fel de repede cum au venit o data cu scaderea dobanzilor.  Romania nominala vs Romania reala De altfel, depozitele nerezidentilor(in fapt dobanda mare) reprezinta unul dintre „principalele” active ale tarii noastre. Valoarea investitiilor straine directe(bani care ajung in economia reala) abia daca depasea 1 miliard de euro la finele lunii iunie in timp ce depozitele nerezidentilor sareau de 8,6 miliarde de euro. Daca valoarea investitiilor straine a scazut fata de anul trecut si s-a prabusit pur si simplu fata de 2008, soldul depozitelor continua sa creasca luna de luna de patru ani incoace. Prin comparatie economia reala nu reuseste sa isi revina din socul crizei cresterea [[ECONOMICA|economica]] prognozata pentru 2011 fiind una neglijabila, daca va fi.
[[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]]
[[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]]
{{DEFAULTSORT:-2011-08-16}}
{{DEFAULTSORT:-2011-08-16}}

Versiunea curentă din 6 noiembrie 2024 10:46

Politica monetara dusa de BNR permite bancilor romanesti sa ofere cele mai bune dobanzi la depozite dintre tarile membre ale Uniunii Europene motiv pentru care strainii tin in bancile locale echivalentul in lei a aproape 9 miliarde de euro, cu peste 5 miliarde de euro mai mult decat la inceputul crizei financiare. La jumatatea anului 2011, soldul total al depozitelor pe termen mediu si lung detinute de persoanele straine in Romania era de peste 8,6 miliarde de euro, cu peste 5 miliarde de euro mai mult decat la jumatatea anului 2008, arata datele BNR. Aceasta crestere nu se datoreaza insa vreunui reviriment in economia reala ci unei alte realitati: in acest moment, leul romanesc ofera cele mai bune dobanzi dintre toate monedele din Uniunea Europeana ajungand si pana la 8% in conditiile in care dobanda de politica monetara a BNR este cea mai mare din UE adica 6,25%. In Cehia de exemplu, dobanzile medii la depozite in coroane nu depasesc 2,5%, in Polonia zlotul prespune dobanzi de 4-5%, in Ungaria un depozit in forinti aduce randamente anuale de maximum 6,5% iar in Bulgaria economiile in leva nu aduc castiguri mai mari de 5%. Despre depozitele in euro nu mai vorbim, ele aflandu-se la niveluri minime istorice. In aceste conditii, leul romanesc, mai precis depozitele in lei capata, pastrand proportiiile, calitatile francului elvetian adica acelea de moneda de refugiu. Mai ales ca evolutia cursului de schimb euro/leu a fost una stabila in ultimii 2 ani de zile. Exista insa si reversul medaliei. Analistii contactati de capital.ro spun ca depozitele nerezidentilor au fost un ajutor important pentru stabilitatea monedei locale in ultimii ani insa nu exclud posibilitatea ca aceste sume sa fie de natura semispeculativa si sa plece la fel de repede cum au venit o data cu scaderea dobanzilor. Romania nominala vs Romania reala De altfel, depozitele nerezidentilor(in fapt dobanda mare) reprezinta unul dintre „principalele” active ale tarii noastre. Valoarea investitiilor straine directe(bani care ajung in economia reala) abia daca depasea 1 miliard de euro la finele lunii iunie in timp ce depozitele nerezidentilor sareau de 8,6 miliarde de euro. Daca valoarea investitiilor straine a scazut fata de anul trecut si s-a prabusit pur si simplu fata de 2008, soldul depozitelor continua sa creasca luna de luna de patru ani incoace. Prin comparatie economia reala nu reuseste sa isi revina din socul crizei cresterea economica prognozata pentru 2011 fiind una neglijabila, daca va fi.