Fara sperante de revenire pentru urmatorii ani: Suntem in DEPRESIUNE economica! - 23 septembrie 2011: Diferență între versiuni
Admin (discuție | contribuții) (csv2wiki) |
(The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).) |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
Asteptarile legate de relansarea unui ciclu economic pozitiv sunt neintemeiate, iar recesiunea precedenta nu va fi singulara, considera David Rosenberg, strategist la compania financiara canadiana Gluskin Sheff si fost economist-sef la banca de investitii newyorkeza Merrill Lynch. In opinia sa, criza financiara lasa loc unei depresiuni economice prelungite, iar stimulii guvernamentali nu vor putea contracara fortele pietei care converg spre restructurari profunde si catre scoaterea economiei de sub povara unor datorii fara precedent in istorie.Ne confruntam cu "o depresiune a timpurilor moderne", a avertizat Rosenberg, in cadrul unui newsletter adresat investitorilor si citat de publicatia online Zero Hedge, adaugand ca o astfel de etapa apare in general ca rezultat al spargerii unui balon de sapun pe active, finantat prin credit. Este un rastimp in care economia traverseaza o serie de recesiuni succesive, intrerupte doar de reveniri temporare.In aceasta categorie ar fi inclusa si recuperarea economica partiala din ultimii doi ani pe care au parcurs-o statele dezvoltate. Rosenberg puncteaza insa ca am avut cea mai slaba revenire, desi s-au pompat stimuli guvernamentali fara precedent. Cresterea indicilor bursieri din martie 2009 pana in aprilie 2011 este asociata astfel acestor impulsuri date din directia politicii monetare si a celei fiscale, insa nu schimba cu nimic realitatea unei economii depresionare.In opinia fostului economist-sef de la Merrill Lynch, la baza avansului bursier au stat asumari total nerealiste din partea investitorilor asupra veniturilor viitoare ale companiilor americane. El spune ca analistii, inainte de a tot aminti cat de "ieftine" sunt actiunile, ar trebui sa se uite la piata bondurilor emise de Trezoreria SUA. Astfel, titlurile de stat cu scadenta la cinci ani au un randament mai mic de 1%, in timp ce yield-ul emisiunii la 10 ani se situeaza in zona de 2%. Sunt valori care se consemnau si in decembrie 2008, cand recesiunea era instalata in America deja de mai bine de 12 luni, aminteste Rosenberg. El interpreteaza acest fapt drept un semnal al pietei creditului ca economia se afla in preajma unei noi recesiuni.Contractia economica va reveni periodic intrucat deopotriva companiile, bancile si consumatorii trebuie sa isi repare bilanturile financiare. Dupa o decada de crestere parabolica a creditului, este imposibil ca restructurarea economiei si reducerea stocului de datorie sa se faca in scurt timp. Cei de la Gluskin Sheff estimeaza la 5.000 miliarde USD cantitatea de credit care trebuie ridicata de pe umerii consumatorului american pentru ca un nou ciclu de crestere sa poata fi relansat. Reducerea poverii datoriilor se va face deopotriva prin achitare, repudiere sau socializare. Economia reala acum se afla intr-un proces de revers in ceea ce priveste creditul si asa se explica si faptul pentru care nu mai putin de 2.000 de miliarde USD stau in bilanturile bancilor americane fara a fi accesati de sectorul privat.Capcana de lichiditate este de altfel o caracteristica a depresiunilor, in care creditarea nu se relanseaza, iar ratele de dobanda tind spre zero in masura in care creditul este o marfa fara cautare. Incercarile de compensare din partea statului, prin intermediul stimulilor, este insuficienta. Aceasta este si principala diferenta intre recesiunile ciclice si depresiunea de reparare a bilanturilor financiare in opinia lui Rosenberg, care defineste depresiunea ca o perioada in care economia reala refuza sa raspunda stimulilor guvernamentali. Astfel, in recesiune stimulii guvernamentali au capacitatea de a revigora economia, care isi reia ascensiunea si revine relativ rapid la nivelul de la care a inceput contractia. In depresiune, insa, stimulii monetari si fiscali nu mai pot asigura impulsul unei relansari de durata. Este exact cazul actual al Statelor Unite, unde programe fara precedent au determinat doar reveniri partiale. Piata muncii, imobiliarele si creditul raman sub valorile din decembrie 2007, ceea ce confirma ca ne aflam in depresiune. Optimismul este bun - afirma strategul de la Gluskin Sheff - dar, inainte de toate, trebuie sa intelegem natura turbulentelor de piata si a contractiei economice pe care le traversam.Depresiunea timpurilor moderne, ca si alte etape istorice similare, va determina schimbari seculare la nivelul paradigmelor economice, politice si sociale, considera Rosenberg. Traim un rastimp in care conceptiile oamenilor se modifica substantial. Atitudinea fata de datorie, fata de cheltuielile discretionare si chiar fata de ideea de a detine in proprietate o casa vor cunoaste transformari profunde. Este vorba despre convingeri care se vor inradacina pentru multi ani, deoarece la nivelul oamenilor de rand vor ramane cicatrici importante de pe urma unor experiente traumatice. Faptul ca vanzarile de locuinte se afla la un nou minim al ultimilor 15 ani deja arata ca aceste schimbari de paradigma isi fac loc in societate. Fara sperante de revenire pentru urmatorii ani: Suntem in DEPRESIUNE economica! | Asteptarile legate de relansarea unui ciclu economic pozitiv sunt neintemeiate, iar recesiunea precedenta nu va fi singulara, considera David Rosenberg, strategist la compania financiara canadiana Gluskin Sheff si fost economist-sef la banca de investitii newyorkeza Merrill Lynch. In opinia sa, criza financiara lasa loc unei depresiuni economice prelungite, iar stimulii guvernamentali nu vor putea contracara fortele pietei care converg spre restructurari profunde si catre scoaterea economiei de sub povara unor datorii fara precedent in istorie.Ne confruntam cu "o depresiune a timpurilor moderne", a avertizat Rosenberg, in cadrul unui newsletter adresat investitorilor si citat de publicatia online Zero Hedge, adaugand ca o astfel de etapa apare in general ca rezultat al spargerii unui balon de sapun pe active, finantat prin credit. Este un rastimp in care economia traverseaza o serie de recesiuni succesive, intrerupte doar de reveniri temporare.In aceasta categorie ar fi inclusa si recuperarea [[ECONOMICA|economica]] partiala din ultimii doi ani pe care au parcurs-o statele dezvoltate. Rosenberg puncteaza insa ca am avut cea mai slaba revenire, desi s-au pompat stimuli guvernamentali fara precedent. Cresterea indicilor bursieri din martie 2009 pana in aprilie 2011 este asociata astfel acestor impulsuri date din directia politicii monetare si a celei fiscale, insa nu schimba cu nimic realitatea unei economii depresionare.In opinia fostului economist-sef de la Merrill Lynch, la baza avansului bursier au stat asumari total nerealiste din partea investitorilor asupra veniturilor viitoare ale companiilor americane. El spune ca analistii, inainte de a tot aminti cat de "ieftine" sunt actiunile, ar trebui sa se uite la piata bondurilor emise de Trezoreria SUA. Astfel, titlurile de stat cu scadenta la cinci ani au un randament mai mic de 1%, in timp ce yield-ul emisiunii la 10 ani se situeaza in zona de 2%. Sunt valori care se consemnau si in decembrie 2008, cand recesiunea era instalata in America deja de mai bine de 12 luni, aminteste Rosenberg. El interpreteaza acest fapt drept un semnal al pietei creditului ca economia se afla in preajma unei noi recesiuni.Contractia economica va reveni periodic intrucat deopotriva companiile, bancile si consumatorii trebuie sa isi repare bilanturile financiare. Dupa o decada de crestere parabolica a creditului, este imposibil ca restructurarea economiei si reducerea stocului de datorie sa se faca in scurt timp. Cei de la Gluskin Sheff estimeaza la 5.000 miliarde USD cantitatea de credit care trebuie ridicata de pe umerii consumatorului american pentru ca un nou ciclu de crestere sa poata fi relansat. Reducerea poverii datoriilor se va face deopotriva prin achitare, repudiere sau socializare. Economia reala acum se afla intr-un proces de revers in ceea ce priveste creditul si asa se explica si faptul pentru care nu mai putin de 2.000 de miliarde USD stau in bilanturile bancilor americane fara a fi accesati de sectorul privat.Capcana de lichiditate este de altfel o caracteristica a depresiunilor, in care creditarea nu se relanseaza, iar ratele de dobanda tind spre zero in masura in care creditul este o marfa fara cautare. Incercarile de compensare din partea statului, prin intermediul stimulilor, este insuficienta. Aceasta este si principala diferenta intre recesiunile ciclice si depresiunea de reparare a bilanturilor financiare in opinia lui Rosenberg, care defineste depresiunea ca o perioada in care economia reala refuza sa raspunda stimulilor guvernamentali. Astfel, in recesiune stimulii guvernamentali au capacitatea de a revigora economia, care isi reia ascensiunea si revine relativ rapid la nivelul de la care a inceput contractia. In depresiune, insa, stimulii monetari si fiscali nu mai pot asigura impulsul unei relansari de durata. Este exact cazul actual al Statelor Unite, unde programe fara precedent au determinat doar reveniri partiale. Piata muncii, imobiliarele si creditul raman sub valorile din decembrie 2007, ceea ce confirma ca ne aflam in depresiune. Optimismul este bun - afirma strategul de la Gluskin Sheff - dar, inainte de toate, trebuie sa intelegem natura turbulentelor de piata si a contractiei economice pe care le traversam.Depresiunea timpurilor moderne, ca si alte etape istorice similare, va determina schimbari seculare la nivelul paradigmelor economice, politice si sociale, considera Rosenberg. Traim un rastimp in care conceptiile oamenilor se modifica substantial. Atitudinea fata de datorie, fata de cheltuielile discretionare si chiar fata de ideea de a detine in proprietate o casa vor cunoaste transformari profunde. Este vorba despre convingeri care se vor inradacina pentru multi ani, deoarece la nivelul oamenilor de rand vor ramane cicatrici importante de pe urma unor experiente traumatice. Faptul ca vanzarile de locuinte se afla la un nou minim al ultimilor 15 ani deja arata ca aceste schimbari de paradigma isi fac loc in societate. Fara sperante de revenire pentru urmatorii ani: Suntem in DEPRESIUNE economica! | ||
[[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]] | [[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]] | ||
{{DEFAULTSORT:-2011-09-23}} | {{DEFAULTSORT:-2011-09-23}} | ||
Versiunea curentă din 6 noiembrie 2024 13:50
Asteptarile legate de relansarea unui ciclu economic pozitiv sunt neintemeiate, iar recesiunea precedenta nu va fi singulara, considera David Rosenberg, strategist la compania financiara canadiana Gluskin Sheff si fost economist-sef la banca de investitii newyorkeza Merrill Lynch. In opinia sa, criza financiara lasa loc unei depresiuni economice prelungite, iar stimulii guvernamentali nu vor putea contracara fortele pietei care converg spre restructurari profunde si catre scoaterea economiei de sub povara unor datorii fara precedent in istorie.Ne confruntam cu "o depresiune a timpurilor moderne", a avertizat Rosenberg, in cadrul unui newsletter adresat investitorilor si citat de publicatia online Zero Hedge, adaugand ca o astfel de etapa apare in general ca rezultat al spargerii unui balon de sapun pe active, finantat prin credit. Este un rastimp in care economia traverseaza o serie de recesiuni succesive, intrerupte doar de reveniri temporare.In aceasta categorie ar fi inclusa si recuperarea economica partiala din ultimii doi ani pe care au parcurs-o statele dezvoltate. Rosenberg puncteaza insa ca am avut cea mai slaba revenire, desi s-au pompat stimuli guvernamentali fara precedent. Cresterea indicilor bursieri din martie 2009 pana in aprilie 2011 este asociata astfel acestor impulsuri date din directia politicii monetare si a celei fiscale, insa nu schimba cu nimic realitatea unei economii depresionare.In opinia fostului economist-sef de la Merrill Lynch, la baza avansului bursier au stat asumari total nerealiste din partea investitorilor asupra veniturilor viitoare ale companiilor americane. El spune ca analistii, inainte de a tot aminti cat de "ieftine" sunt actiunile, ar trebui sa se uite la piata bondurilor emise de Trezoreria SUA. Astfel, titlurile de stat cu scadenta la cinci ani au un randament mai mic de 1%, in timp ce yield-ul emisiunii la 10 ani se situeaza in zona de 2%. Sunt valori care se consemnau si in decembrie 2008, cand recesiunea era instalata in America deja de mai bine de 12 luni, aminteste Rosenberg. El interpreteaza acest fapt drept un semnal al pietei creditului ca economia se afla in preajma unei noi recesiuni.Contractia economica va reveni periodic intrucat deopotriva companiile, bancile si consumatorii trebuie sa isi repare bilanturile financiare. Dupa o decada de crestere parabolica a creditului, este imposibil ca restructurarea economiei si reducerea stocului de datorie sa se faca in scurt timp. Cei de la Gluskin Sheff estimeaza la 5.000 miliarde USD cantitatea de credit care trebuie ridicata de pe umerii consumatorului american pentru ca un nou ciclu de crestere sa poata fi relansat. Reducerea poverii datoriilor se va face deopotriva prin achitare, repudiere sau socializare. Economia reala acum se afla intr-un proces de revers in ceea ce priveste creditul si asa se explica si faptul pentru care nu mai putin de 2.000 de miliarde USD stau in bilanturile bancilor americane fara a fi accesati de sectorul privat.Capcana de lichiditate este de altfel o caracteristica a depresiunilor, in care creditarea nu se relanseaza, iar ratele de dobanda tind spre zero in masura in care creditul este o marfa fara cautare. Incercarile de compensare din partea statului, prin intermediul stimulilor, este insuficienta. Aceasta este si principala diferenta intre recesiunile ciclice si depresiunea de reparare a bilanturilor financiare in opinia lui Rosenberg, care defineste depresiunea ca o perioada in care economia reala refuza sa raspunda stimulilor guvernamentali. Astfel, in recesiune stimulii guvernamentali au capacitatea de a revigora economia, care isi reia ascensiunea si revine relativ rapid la nivelul de la care a inceput contractia. In depresiune, insa, stimulii monetari si fiscali nu mai pot asigura impulsul unei relansari de durata. Este exact cazul actual al Statelor Unite, unde programe fara precedent au determinat doar reveniri partiale. Piata muncii, imobiliarele si creditul raman sub valorile din decembrie 2007, ceea ce confirma ca ne aflam in depresiune. Optimismul este bun - afirma strategul de la Gluskin Sheff - dar, inainte de toate, trebuie sa intelegem natura turbulentelor de piata si a contractiei economice pe care le traversam.Depresiunea timpurilor moderne, ca si alte etape istorice similare, va determina schimbari seculare la nivelul paradigmelor economice, politice si sociale, considera Rosenberg. Traim un rastimp in care conceptiile oamenilor se modifica substantial. Atitudinea fata de datorie, fata de cheltuielile discretionare si chiar fata de ideea de a detine in proprietate o casa vor cunoaste transformari profunde. Este vorba despre convingeri care se vor inradacina pentru multi ani, deoarece la nivelul oamenilor de rand vor ramane cicatrici importante de pe urma unor experiente traumatice. Faptul ca vanzarile de locuinte se afla la un nou minim al ultimilor 15 ani deja arata ca aceste schimbari de paradigma isi fac loc in societate. Fara sperante de revenire pentru urmatorii ani: Suntem in DEPRESIUNE economica!