Isarescu: Populatia s-a imprumutat democratic, a stiut ce face. Bancile au fost doar intermediarele - 25 noiembrie 2010: Diferență între versiuni

Guvernatorul Mugur Isarescu admite ca datoria privata enorma a fost cea care a determinat statul sa apeleze la sprijinul UE si al FMI, dar considera ca decizia de indatorare a fost "democratica", in spatele ei aflandu-se peste 4 milioane de romani. In acest angrenaj, bancile au avut doar rol de intermediar, aducand banii din strainatate. Responsabilitatea umflarii datoriei externe revine in principal firmelor private, dar si celor peste 4 milioane de romani care s-au indatorat la banci pentru a-si satisface dorinta de consum in anii trecuti, spune guvernatorul Isarescu, care considera ca decizia a fost una "democratica". Acum a venit insa momentul invatarii lectiei dureroase, ca banii trebuie returnati. Datoria externa totala urca in prezent spre 90 mld. euro, ajungand sa reprezinte 75% dintr-un PIB de 120 mld. euro. In anii trecuti datoria era umflata de sumele absorbite de companiile private, care au ajuns sa aiba credite luate din strainatate de 40 mld. euro, dar si de bancile comerciale, care au atras 22 mld. euro din afara. "Bancile sunt vinovate, dau cuvantul asta tare ca sa-i provoc pe bancheri, pentru 22 de miliarde de euro din cele 90 de miliarde de euro, ca ei ne-au dat credite. Numai la nivelul populatiei sunt 4,5 milioane de persoane care au luat credite, aceasta reprezinta 50% din populatia activa. Deci eu cred ca la intrebarea cine a indatorat Romania trebuie sa avem in vedere acest lucru care nu e de neglijat. E clar ca decizia a fost democratica, nu a luat-o X sau Y", a spus Isarescu la Forumul Bancar Roman, organizat de Finmedia in parteneriat cu BNR. Banca centrala a incercat intre 2004 si 2006 sa tempereze setea de credite a populatiei, venind cu o serie de masuri pentru a limita gradul de indatorare, iar ulterior a impus bancilor masuri dure pentru a descuraja vanzarea de imprumuturi in valuta. Totusi, in 2007, cand economia era in plin avant, BNR a relaxat normele de creditare motivand apropierea de practicile europene. Abia in toamna lui 2008 BNR a revenit cu norme mai stranse de creditare, insa in acel moment bancile deja calcasera puternic frana. La acel moment, BNR nu arata public preocupare fata de surpaindatorarea populatiei sau cresterea abrupta a datoriei publice, in special pe termen scurt. In toamna lui 2008, analistii straini au fost cei care au pus in discutie nivelul foarte mare al datoriei pe termen scurt, care la 24 de miliarde de euro aproape egala rezervele valutare ale BNR, de 26 de miliarde de euro. La acel moment, ipoteza luata in calcul era ca sectorul privat nu va mai prelungi datoriile scadente. "Ca sa ramburseze aceasta datorie externa, sectorul privat ar fi trebuit sa se duca pe piata valutara cu un bulgare de lei, pe care sa ii transforme in valuta, depreciind cursul si bulversand economia. Am incercat sa explic ca acest bulgare nu era mare, toti banii tari (numerarul in circulatie si disponibilitatile bancilor comerciale la BNR - n. red.) erau echivalentul a 11 miliarde de euro", explica Isarescu. Statul s-a vazut insa nevoit in aceste conditii sa contracteze un imprumut de 20 de miliarde de euro de la Comisia Europeana si FMI, pentru a-si consolida rezervele valutare, astfel incat sa dea credibilitate in privinta stabilitatii cursului. Oricum, BNR a permis o depreciere a cursului cu circa 15%, pe medie, pe care a considerat-o necesara pentru ajustarea economiei. Analistul economic Ilie Serbanescu considera ca sectorul privat, dominat de jucatorii cu actionariat strain, a fost mai degraba protejat prin acest mecanism, in timp ce salariatii din domeniul bugetar, pensionarii si in general contribuabilii trebuie acum sa plateasca factura ajustarii statului. "Intr-o tara in care am marit salariile cu 80% in trei ani, reducerea cu 25% nu este o amputare, ci o ajustare. Insa creditele au crescut cu 80% pe an intre 2004 si 2008. Si ma intreb unde este participarea celor vinovati de acest lucru la factura crizei. Eu zic ca prin curs (mentinut stabil de BNR - n. red.) sunt aparati de aceasta chestiune. Si atunci sunt puse numai salariile sa suporte. Chiar credeti ca se poate ajunge undeva tot taind salarii si scotandu-i din ecuatie pe cei care ne-au adus aici"?, a subliniat Serbanescu la acelasi seminar. Economia are nevoie de stimulente, dar de unde vor veni? Imbunatatirea colectarii taxelor, aplicarea modelului polonez de privatizare a companiilor de stat pe Bursa, incurajarea investitiilor in infrastructura sunt cateva dintre solutiile propuse de analistii economici pentru iesirea din criza, in conditiile in care este tot mai clar ca masurile de ajustare luate de guvern nu au cum sa atraga dupa sine revenirea economiei. Florian Libocor, economistul-sef al BRD, considera ca statul trebuie sa gaseasca cai de a-si majora veniturile, cum ar fi imbunatatirea colectarii, pentru ca taierile de salarii nu pot continua la nesfarsit, iar asta descurajeaza si bancile sa dea credite. "Exista oferta de credite, exista si un risc crescut, dar nu exista cerere. Si nu va putea fi repusa pe picioare nici cu taieri de salarii, nici de cheltuieli." El spune ca ideea de competitivitate prin costuri scazute este gresita, iar companii precum Dacia au reusit sa se impuna prin modele noi, nu neaparat cat mai ieftine. "Cheia pentru corectarea bugetului nu poate fi taierea de cheltuieli la nesfarsit. Cheia este o mai buna colectare. Evaziunea este peste tot, nu am mai fost in aceasta situatie din anii '90." Lucian Anghel, economistul-sef al BCR, a aratat la randul sau ca bancile au nevoie de proiecte de investitii pe care sa le finanteze, iar in acest caz vor gasi si resursele pe care sa le mobilizeze. "Si Banca Nationala mai are gloante de tras, pentru ca rezervele minime la valuta sunt inca la 25%. Sunt 6 miliarde de euro care pot intra in economie", a spus Anghel. Pe de alta parte, el noteaza ca bancile au nevoie sa vada ca si clientii inteleg ca trebuie sa ramburseze creditele in conditiile agreate, pentru a avea incredere sa dea din nou finantari. Otilia CiotAu, economistul-sef al Piraeus Bank, spune ca Polonia este din nou un bun exemplu de urmat pentru redresarea economiei. "Prin privatizarea multor companii de stat, in special prin intermediul pietei de capital, aceasta a ajutat la mentinerea cresterii economiei. Aduce bani la buget, care ar trebui investiti eficient pentru relansarea economiei", spune ea. Si in domeniul absorbtiei fondurilor structurale Polonia ofera un model eficient, avand o singura autoritate de management, in timp ce pe plan local functioneaza autoritati separate in subordinea mai multor ministere. Aurelian Dochia, analist economic, spune ca pe plan international statele au fost nevoite sa intervina pentru a compensa derapajele sectorului privat, intrucat riscul era complicarea situatiei pana la niveluri greu de gestionat. Totusi, el respinge ideea ca investitorii privati au fost astfel protejati, in dauna contribuabililor, inclusiv in cazul Romaniei. "Mallurile de care discutam deja nu mai au chiriasi si vor fi in faliment, investitorii suporta costurile, bancile care i-au finantat suporta costurile. Anul acesta majoritatea bancilor inregistreaza pierderi", spune Dochia. El noteaza ca in criza actuala din Irlanda autoritatile europene au preferat sa actioneze foarte rapid, deoarecere efectele prabusirii bancilor s-ar fi extins rapid, prin intermediul detinerilor de obligatiuni, si ar fi afectat intreaga comunitate.