Cum se reflecta criza externa la Bucuresti: Lichiditatea s-a reglat pe piata bancara, dar Ministerul Finantelor se imprumuta mai scump si gaseste mai putini bani - 22 august 2011: Diferență între versiuni
Admin (discuție | contribuții) (csv2wiki) |
(The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).) |
||
| (Nu s-a afișat o versiune intermediară efectuată de același utilizator) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
Principalul efect vizibil al turbulentelor financiare externe pe piata de la Bucuresti a fost saptamana trecuta cresterea costului de finantare al Ministerului Finantelor cu circa 0,25%: la licitatia de joi pentru obligatiuni de stat pe trei ani randamentul mediu acceptat a urcat la 7,34%, peste asteptarile initiale ale pietei. In acelasi timp, suma pe care bancile erau dispuse sa o plaseze a fost de numai 950 mil. lei, adica de circa 1,6 ori mai mult decat suma programata de Finante, fata de suprasubscrieri de peste 2 ori la alte licitatii. "Desi inflatia s-a moderat vizibil in ultima perioada, se pare ca investitorii prefera sa ramana prudenti, iar doua luni de dezinflatie nu sunt probabil suficiente pentru o schimbare de optica. Exista riscuri in crestere privind nivelul randamentelor la titluri de stat, riscuri legate de persistenta unei aversiuni ridicate fata de risc printre investitori", considera analistii BCR. De asemenea, ING noteaza diferenta semnificativa dintre randamentul mediu si cel maxim acceptat joi de Finante - de 0,15 puncte procentuale - nivel nemaivazut din martie 2010. "Asemenea diferente accentueaza incertitudinea si ar putea avea un impact asupra licitatiilor viitoare." Cererea de subscriere relativ redusa din partea bancilor nu este neaparat surprinzatoare avand in vedere tensiunile care au aparut saptamana trecuta pe piata monetara, Banca Nationala intervenind prin doua operatiuni repo consecutive (lichiditati contra titluri de stat) prin care a injectat un volum considerabil de circa 5,5 mld. lei (1,3 mld. euro). Daca la prima licitatie au venit cinci banci, iar efectul asupra dobanzilor din piata nu s-a vazut, la a doua injectie de lichiditate au participat nu mai putin de noua banci, inclusiv jucatori mari, potrivit informatiilor de pe piata. Intamplator sau nu, sincopa de lichiditate de pe piata monetara s-a suprapus marti si miercuri cu noi socuri pe bursele occidentale unde actiunile bancilor, inclusiv ale celor care domina piata locala, au cazut puternic. Vineri, dupa cele doua interventii succesive ale BNR - actiune neobisnuita dupa tensiunile din 2009, ratele de dobanda ROBOR pe scadentele cele mai scurte (pana la o saptamana inclusiv) au revenit sub pragul de 6% pe an, in timp ce pentru maturitatile de 6, 9 si 12 luni au ramas aproape neschimbate, fiind cuprinse intre 6,6 si 6,8% pe an. Pe de alta parte, desi cresterea randamentelor la titluri de stat ar indica o aversiune sporita la risc din partea investitorilor, cotatiile CDS-urilor pentru Romania (costul asigurarii contra riscului de default) au scazut usor, intrand sub pragul de 300 de puncte de baza (3%) depasit din nou la inceputul saptamanii trecute pe fondul agitatiei de pe pietele externe. Leul s-a apreciat miercuri si joi in raport cu euro, insa vineri cursul a crescut din nou, BNR calculand o cotatie de 4,2669 lei/euro. Tendinta de crestere usoara a cotatiilor s-a mentinut pe parcursul zilei. | Principalul efect vizibil al turbulentelor financiare externe pe piata de la Bucuresti a fost saptamana trecuta cresterea costului de finantare al Ministerului Finantelor cu circa 0,25%: la licitatia de joi pentru [[obligatiuni]] de stat pe trei ani randamentul mediu acceptat a urcat la 7,34%, peste asteptarile initiale ale pietei. In acelasi timp, suma pe care bancile erau dispuse sa o plaseze a fost de numai 950 mil. [[lei]], adica de circa 1,6 ori mai mult decat suma programata de Finante, fata de suprasubscrieri de peste 2 ori la alte licitatii. "Desi inflatia s-a moderat vizibil in ultima perioada, se pare ca investitorii prefera sa ramana prudenti, iar doua luni de dezinflatie nu sunt probabil suficiente pentru o schimbare de optica. Exista riscuri in crestere privind nivelul randamentelor la titluri de stat, riscuri legate de persistenta unei aversiuni ridicate fata de risc printre investitori", considera analistii BCR. De asemenea, [[ING]] noteaza diferenta semnificativa dintre randamentul mediu si cel maxim acceptat joi de Finante - de 0,15 puncte procentuale - nivel nemaivazut din martie 2010. "Asemenea diferente accentueaza incertitudinea si ar putea avea un [[impact]] asupra licitatiilor viitoare." Cererea de subscriere relativ redusa din partea bancilor nu este neaparat surprinzatoare avand in vedere tensiunile care au aparut saptamana trecuta pe piata monetara, Banca Nationala intervenind prin doua operatiuni repo consecutive (lichiditati contra titluri de stat) prin care a injectat un volum considerabil de circa 5,5 mld. lei (1,3 mld. euro). Daca la prima licitatie au venit cinci banci, iar efectul asupra dobanzilor din piata nu s-a vazut, la a doua injectie de lichiditate au participat nu mai putin de noua banci, inclusiv jucatori mari, potrivit informatiilor de pe piata. Intamplator sau nu, sincopa de lichiditate de pe piata monetara s-a suprapus marti si miercuri cu noi socuri pe bursele occidentale unde actiunile bancilor, inclusiv ale celor care domina piata locala, au cazut puternic. Vineri, dupa cele doua interventii succesive ale BNR - actiune neobisnuita dupa tensiunile din 2009, ratele de dobanda ROBOR pe scadentele cele mai scurte (pana la o saptamana inclusiv) au revenit sub pragul de 6% pe an, in timp ce pentru maturitatile de 6, 9 si 12 luni au ramas aproape neschimbate, fiind cuprinse intre 6,6 si 6,8% pe an. Pe de alta parte, desi cresterea randamentelor la titluri de stat ar indica o aversiune sporita la risc din partea investitorilor, cotatiile CDS-urilor pentru Romania (costul asigurarii contra riscului de default) au scazut usor, intrand sub pragul de 300 de puncte de baza (3%) depasit din nou la inceputul saptamanii trecute pe fondul agitatiei de pe pietele externe. Leul s-a apreciat miercuri si joi in raport cu euro, insa vineri cursul a crescut din nou, BNR calculand o cotatie de 4,2669 lei/euro. Tendinta de crestere usoara a cotatiilor s-a mentinut pe parcursul zilei. | ||
[[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]] | [[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]] | ||
{{DEFAULTSORT:-2011-08-22}} | {{DEFAULTSORT:-2011-08-22}} | ||
Versiunea curentă din 6 noiembrie 2024 11:25
Principalul efect vizibil al turbulentelor financiare externe pe piata de la Bucuresti a fost saptamana trecuta cresterea costului de finantare al Ministerului Finantelor cu circa 0,25%: la licitatia de joi pentru obligatiuni de stat pe trei ani randamentul mediu acceptat a urcat la 7,34%, peste asteptarile initiale ale pietei. In acelasi timp, suma pe care bancile erau dispuse sa o plaseze a fost de numai 950 mil. lei, adica de circa 1,6 ori mai mult decat suma programata de Finante, fata de suprasubscrieri de peste 2 ori la alte licitatii. "Desi inflatia s-a moderat vizibil in ultima perioada, se pare ca investitorii prefera sa ramana prudenti, iar doua luni de dezinflatie nu sunt probabil suficiente pentru o schimbare de optica. Exista riscuri in crestere privind nivelul randamentelor la titluri de stat, riscuri legate de persistenta unei aversiuni ridicate fata de risc printre investitori", considera analistii BCR. De asemenea, ING noteaza diferenta semnificativa dintre randamentul mediu si cel maxim acceptat joi de Finante - de 0,15 puncte procentuale - nivel nemaivazut din martie 2010. "Asemenea diferente accentueaza incertitudinea si ar putea avea un impact asupra licitatiilor viitoare." Cererea de subscriere relativ redusa din partea bancilor nu este neaparat surprinzatoare avand in vedere tensiunile care au aparut saptamana trecuta pe piata monetara, Banca Nationala intervenind prin doua operatiuni repo consecutive (lichiditati contra titluri de stat) prin care a injectat un volum considerabil de circa 5,5 mld. lei (1,3 mld. euro). Daca la prima licitatie au venit cinci banci, iar efectul asupra dobanzilor din piata nu s-a vazut, la a doua injectie de lichiditate au participat nu mai putin de noua banci, inclusiv jucatori mari, potrivit informatiilor de pe piata. Intamplator sau nu, sincopa de lichiditate de pe piata monetara s-a suprapus marti si miercuri cu noi socuri pe bursele occidentale unde actiunile bancilor, inclusiv ale celor care domina piata locala, au cazut puternic. Vineri, dupa cele doua interventii succesive ale BNR - actiune neobisnuita dupa tensiunile din 2009, ratele de dobanda ROBOR pe scadentele cele mai scurte (pana la o saptamana inclusiv) au revenit sub pragul de 6% pe an, in timp ce pentru maturitatile de 6, 9 si 12 luni au ramas aproape neschimbate, fiind cuprinse intre 6,6 si 6,8% pe an. Pe de alta parte, desi cresterea randamentelor la titluri de stat ar indica o aversiune sporita la risc din partea investitorilor, cotatiile CDS-urilor pentru Romania (costul asigurarii contra riscului de default) au scazut usor, intrand sub pragul de 300 de puncte de baza (3%) depasit din nou la inceputul saptamanii trecute pe fondul agitatiei de pe pietele externe. Leul s-a apreciat miercuri si joi in raport cu euro, insa vineri cursul a crescut din nou, BNR calculand o cotatie de 4,2669 lei/euro. Tendinta de crestere usoara a cotatiilor s-a mentinut pe parcursul zilei.