BNR a intrat in era conservatoare si nu va schimba nimic la sedinta de politica monetara de miercuri - 26 iunie 2012: Diferență între versiuni

Dobanda-cheie va ramane "inghetata" la 5,25% pana la sfarsitul anului, avand in vedere presiunile de depreciere a leului si perspectivele de crestere a inflatiei in a doua parte a anului, iar BNR va mentine, la sedinta de politica monetara de miercuri, si rezervele minime obligatorii la nivelurile actuale, avand in vedere vremurile tulburi, incepand de la cele economice pana la cele politice, cred analistii. Din punctul de vedere al evolutiei inflatiei, care atinge minim istoric dupa minim istoric (1,8% anual in aprilie), exista camp de reducere a dobanzii de politica monetara, insa BNR analizeaza si contextul extern si intern. Situatia europeana ramane incerta, astfel ca tensiunile din pietele financiare cel mai probabil vor persista. La acestea se adauga si incertitudinile politice interne, caracteristice unui an electoral.In plus, in joc este si evolutia cursului de schimb, care continua sa se mentina in jurul a 4,46 lei/euro, cu ajutorul BNR. Luni piata a testat 4,47 lei pentru un euro, dar BNR nu a lasat cursul sa ajunga si oficial la acest nivel.Reducerea rezervelor minime obligatorii pentru lei si impulsionarea creditarii in moneda nationala ar avea efecte benefice asupra cresterii economice.BNR a intrerupt in luna mai ciclul de relaxare a politicii monetare mentinand dobanda-cheie la 5,25%, decizia fiind influentata de tensiunile politice care s-au reflectat in deprecierea leului. Guvernatorul Mugur Isarescu spunea atunci ca BNR ia in calcul "stoparea" seriei de reduceri de dobanda, insa a aratat ca nu poate sa indice cand si cum s-ar putea relua procesul de relaxare a politicii monetare in viitor.Daca pana la caderea guvernului Ungureanu majoritatea analistilor dadeau ca sigura o noua diminuare a dobanzii-cheie cu inca 0,25%, pana la 5%, acum au devenit sceptici si vad posibila reluarea ajustarilor de dobanda doar din 2013.BNR a redus dobanda-cheie cu un punct procentual, din noiembrie 2011 pana in primul trimestru din acest an si a operat injectii periodice de lichiditate in piata.In iunie banca centrala a atins record dupa record la operatiunile de alimentare a bancilor cu lichiditati in lei garantate cu titluri de stat. In aceste conditii, unii analisti considera ca ar fi necesara reducerea nivelului rezervelor minime obligatorii la lei, care in prezent este de 15%.Volumul operatiunilor saptamanale ale BNR de furnizare de lichiditate s-a dublat de curand la aproximativ 14 mld. lei, iar Ministerul de Finante a respins mai multe oferte ale bancilor la licitatiile pentru titluri de stat. O reducere a rezervelor minime obligatorii pentru lei si o impulsionare a creditarii in moneda nationala ar avea efecte benefice asupra cresterii economice din 2012 - 2013, in conditiile in care cererea externa din zona euro, dar si din piete emergente din afara Europei este mai mica, considera Eugen Sinca, analist la BCR.Explicatiile din piata pentru aceasta foame de lei merg de la dificultatea unor banci de a-si mai asigura necesarul de lichiditate de pe piata monetara din cauza ca multe institutii de credit cu exces de lei nu mai au limite de expunere pe bancile respective pana la efectul vanzarilor de valuta care ar fi fost operate de BNR in ultima perioada pentru temperarea tendintei de depreciere a leului.Si Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank, sustine necesitatea reducerii RMO la lei."Scenariul nostru de baza este ca BNR va pastra si nivelul actual al rezervelor minime obligatorii, atat la lei, cat si la valuta, desi nivelul lichiditatii din piata monetara ar necesita o diminuare a acestora. Insa ma astept ca eventualele riscuri pe cursul de schimb sa primeze si BNR sa amane o asemenea relaxare a politicii monetare pana la stabilizarea leului. Totusi, este posibil ca in a doua jumatate a anului Banca Nationala sa reduca nivelul RMO la lei datorita deficitului de lichiditate care se contureaza in piata monetara, reliefata de numarul tot mai mare de banci care apeleaza la facilitatea repo a BNR, precum si de cresterea sumelor solicitate de acestea."De la sfarsitul lunii februarie 2012 volumul fiecarei operatiuni repo (furnizare de lichiditate contra titluri de stat) s-a situat constant peste pragul de 5 mld. lei.Ce spun analistii despre sedinta de miecuriCatalina Molnar, senior economist la RBS Bank:Consider ca BNR ar putea sa mentina cadrul de politica monetara neschimbat in sedinta de miercuri, cu dobanda de politica monetara la 5,25% si ratele rezervelor minime obligatorii la 15% la lei si 20% la valuta. Contextul european ramane incert chiar si dupa formarea unui nou guvern in Grecia si acest lucru este reflectat de tensiunile persistente din pietele financiare. Riscurile politice in Romania pot fi un alt factor al ecuatiei.Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank:Cred ca in conditiile unui mediu extern foarte dificil si a unui mediu local caracterizat de incertitudini generate de anul electoral, spatiul de manevra al BNR este aproape inexistent, ceea ce va determina probabil banca centrala sa pastreze conduita prudenta a politicii monetare si sa mentina nemodificate coordonatele acesteia.Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank:Ma astept ca Banca Nationala sa mentina neschimbata dobanda de politica monetara, chiar daca evolutia recenta a ratei inflatiei a determinat de fapt intarirea politicii monetare prin cresterea dobanzilor reale (diferentialul dintre dobanda-cheie si rata inflatiei). Scenariul nostru de baza este ca BNR va pastra si nivelul actual al rezervelor minime obligatorii, atat la lei, cat si la valuta, desi nivelul lichiditatii din piata monetara ar necesita o diminuare a acestora.Eugen Sinca, analist la BCR:Credem ca BNR ar putea mentine dobanda de politica monetara la 5,25% ca urmare a unei posibile cresteri a inflatiei in a doua jumatate a acestui an si a presiunilor de depreciere a leului in contextul crizei datoriilor suverane din zona euro. In acelasi timp, sansele de a vedea o reducere a rezervelor minime obligatorii pentru lei au crescut in ultimul timp datorita scaderii lichiditatii din sistemul bancar.