De ce i-a fost frica lui Isarescu, n-a scapat: BNR a inceput sa finanteze atat creditele cu buletinul, cat si fuga banilor bancilor straine - 02 iulie 2012: Diferență între versiuni

Undeva pe la finalul lui 2008, când inca nu stia ce criza va urma, Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, se intreba public de ce trebuie ca statul sa salveze sectorul privat, care s-a indatorat pâna peste cap.Fara sa o spuna direct, dar probabil o gândea, se intreba de ce ar trebui ca Banca Nationala sa salveze bancile comerciale prezente pe piata româneasca, in special cele apartinând unor grupuri financiare straine, care au dat credite in nestire fara sa evalueze vreun risc. Guvernatorul se intreba de ce BNR ar trebui sa salveze creditele date cu buletinul, imprumuturile date pentru vacanta, masini, iahturi sau avioane sau finantarile acordate pentru constructia in plin câmp arabil a unor ansambluri rezidentiale cu piscina.Deja avea in fata ochilor ce se intâmpla in Statele Unite, când Fed - banca centrala americana - finanta si salva cu mii de miliarde de dolari propriile banci, care se aventurasera in instrumentele derivate de tip subprime.Era de neconceput pentru Isarescu sa dea bani bancilor locale ca sa le finanteze pozitiile de creditare luate in anii de boom. Dupa trei ani BNR a ajuns sa finanteze cu toata forta si cu mii de miliarde de lei sectorul bancar local si, mai ales, bancile care apartin grupurilor financiare internationale din Grecia, Austria, Franta, Olanda sau Marea Britanie."Contextul extern a fost tensionat si volatil, marcat de reactia adversa a pietelor financiare pe fondul escaladarii crizei datoriilor suverane, al accentuarii problemelor din sistemul bancar european si al persistentei incertitudinilor privind perspectivele cresterii economice la nivel mondial. Sporirea aversiunii globale fata de risc si inrautatirea perceptiei investitorilor in conditiile unui potential impact advers al ajustarii sistemului bancar european si ale efectului de contagiune prin fluxuri de capital volatile s-au reflectat substantial asupra tarilor central si est-europene, precum si asupra evolutiei cursurilor valutare din regiune, inclusiv asupra cursului leului. (...) Persistenta incertitudinilor, in special in ceea ce priveste posibilitatile de finantare ale bancilor românesti cu capital strain de la bancile-mama determina o functionare inca tensionata a pietei monetare interbancare si apelul in crestere la liniile de credit de la BNR", se arata in comunicatul BNR de saptamâna trecuta.Daca inainte bancile puteau lua sute de milioane de euro de la bancile-mama ca sa finanteze cererea de credite, acum nu mai pot lua niciun euro, ci dimpotriva, trebuie sa le trimita ele bani acasa. Iar singura entitate care are bani, pentru ca ii poate genera printr-o simpla apasare de taste, este BNR. ªi pentru ca piata interna sa nu se fractureze si mai mult, Banca Nationala a ajuns sa puna pe masa miliardele de lei necesare asigurarii lichiditatii in piata. La inceputul lui 2009, când inca mai credea ca aceasta criza inceputa in America va tine putin, România a luat 20 de miliarde de euro de la FMI pentru a sustine cursul, pentru a finanta sectorul bancar ramas fara finantare si pentru a sustine deficitele statului. Prin acest acord, BNR le-a dat bancilor câteva miliarde de euro prin reducerea rezervelor minime obligatorii in valuta, pentru ca in schimb bancherii sa finanteze gaura care se largea tot mai mult a bugetului prin achizitia de titluri de stat.ªi tot atunci s-a incheiat acel acord de la Viena, care prevenea retragerea banilor din România de catre grupurile financiare internationale in schimbul acordului cu FMI.in 2011 acordul de la Viena a expirat si nu a mai fost reinnoit pentru ca se parea ca lucrurile se stabilizeaza la nivel mondial si european. Asa ca a ramas doar un angajament verbal ca banii vor ramâne in România si vor fi retrase doar acele linii care nu-si mai gasesc o contrapartida in economie.inceputul toamnei lui 2011 a intors insa aceasta situatie si reizbucnirea crizei din Grecia a determinat si reducerea treptata a expunerilor pe România.Bancherii locali au inceput sa nu-si mai ia riscuri, pentru ca asa au primit instructiuni de la centru. Pas cu pas, banii au inceput sa plece si a inceput lupta pentru resursele interne, si asa limitate.Fractura de pe piata monetara in care s-au format grupuri de banci care se finantau numai ele intre ele a devenit tot mai evidenta, iar BNR a fost nevoita sa intervina din ce in ce mai mult. Cum lucrurile nu s-au linistit nici in Europa, care trebuia sa faca fata cazurilor Spaniei si Italiei, nici la Bucuresti, unde caderea guvernului Ungureanu a reintrodus o neincredere si mai mare in evolutia economiei, Banca Nationala a inceput sa pompeze saptamânal miliarde de lei in piata, ca sa-i tina regulate bataile inimii si sa nu faca infarct. De fapt, BNR finanteaza creditele neperformante, creditele cu buletinul si creditele date de banci pentru niste pasuni unde ar fi trebuit sa fie ansambluri rezidentiale cu piscina.De ce s-a temut Mugur Isarescu la finalul lui 2008, ca BNR va ajunge sa finanteze finantarea bancilor si reducerea expunerilor, nu a scapat.Bancherii spun ca finanteaza economia doar daca vad semne de crestere. Dar economia nu poate creste fara sa fie ridicata de finantare. Pâna una-alta, BNR finanteaza indatorarea bancilor. intrebarea este: cine finanteaza economia?