Reteta dezastrului la Targoviste: -76% la productia de otel-beton, exportam fier vechi, importam otel pentru constructii - 30 septembrie 2013: Diferență între versiuni

Combinatul de Oteluri Speciale (COS), cel mai mare angajator din Targoviste, care se zbate sa supravietuiasca fiind de la inceputul anului in insolventa, este afectat puternic de exportul de fier vechi cu precadere in Turcia, care tine pretul principalei materii prime, cu o pondere de circa 80% din costurile de productie, la un nivel ridicat si reduce competitivitatea combinatului la export. „Atat timp cat noi exportam fier vechi este un avantaj pentru turci sa aduca la noi otel-beton pentru ca reusesc sa faca asa-numitul transport plin pe plin. Sa vedem daca Germania sau Franta exporta fier vechi. Va dati seama ca si ei colecteaza fier vechi. Este vorba de ce politici de taxe aplici“, spune Aurel Diamandi, directorul de productie al COS Targoviste. In prima jumatate a anului afacerile COS Targoviste s-au redus de trei ori, de la 481 mil. lei la 136,2 mil. lei (31 mil. euro), iar productia locala de otel-beton s-a prabusit in acelasi interval cu 76%, la 44.000 de tone. De cealalta parte importurile de otel-beton au urcat intre 2010 si 2012 cu 17%, la 324.000 de tone.  „Un combinat nu poti sa-l inchizi si sa-l deschizi asa ca usa unui magazin. Trebuie sa gasesti solutii ca sa functioneze tot timpul chiar si atunci cand nu ai comenzi destule pentru ca are cheltuieli mari si cand sta. Daca oprim  cuptorul de la otelarie, refractarele daca le-ai incalzit si le-ai oprit, iar le-ai incalzit nu mai dureaza si trebuie schimbate. Pentru ca nu aveam incarcare pentru ambele laminoare am asimilat produsele dintr-un laminor in celalalt, ca sa avem o incarcare completa si sa reducem costurile“, spune Aurel Diamandi, directorul de productie al COS Targoviste, care lucreaza de 18 ani in combinat. El incearca impreuna cu noul actionar si cu administratorii judiciari sa redreseze compania aflata in insolventa din luna februarie a acestui an dupa mai multe decizii de management gresite ale rusilor de la Mechel, precum exportul otelului-beton cu pretul unor costuri ridicate care au dus combinatul pe pierdere. Dupa strategia esuata, Mechel a taiat finantarea combinatului si l-a vandut pe nimic doar ca sa scape de pierderile de zeci de milioane  de euro ale acestuia, ce atarnau greu in bilantul grupului. Din noiembrie anul trecut pana in martie productia Combinatului de Oteluri Speciale Targoviste (fost Mechel Targoviste) a fost sistata complet si angajatii isi piedusera speranta ca vor mai reveni la lucru. Consecintele acestor inchideri au fost nefaste pentru economia romaneasca si au dat peste cap piata de otel-beton interna. Spre exemplu, inchiderea combinatelor Mechel a condus in prima jumatate a anului la o prabu­sire a productiei de otel-beton a Romaniei cu 76%, la 44.000 de tone. Afacerile COS Targoviste au cazut in aceeasi perioada de 3,5 ori, de la 481 mil. lei la 136,2 mil. lei (31 mil. euro), in conditiile in care combinatul a stat mai mult inchis. Pierderile combinatului s-au redus in acelasi interval de la 59,5 mil. lei la 19,3 mil. lei. Reducerea productiei Mechel a facut totodata ca importurile de otel-beton sa napadeasca piata romaneasca, acestea urcand in ultimii doi ani cu 17% si au ajuns anul trecut la 324.000 de tone, adica mai mult de jumatate din necesarul intern. Aceasta in conditiile in care actuala capacitate de productie a COS Targoviste ar putea sa acopere intregul consum de otel-beton din Romania, care s-a contractat puternic in ultimii ani, ajungand in prezent la 550.000 - 600.000 de tone.Dupa preluarea companiei de catre Invest Nikarom, firma controlata de Svetlana Chumakova si Victor Chumakov, parintii Olgai Chumakova, fosta sefa a reprezentantei Mechel de la Bucuresti, compania a intrat in insolventa la propria initiativa si intregul flux de productie a fost regandit astfel incat combinatul sa se descurce fara vreun ajutor financiar din exterior. Noul actionar de la COS Targoviste a luat masuri dure de restructurare, care au vizat restrangerea semnificativa a numarului de angajati si comasarea sectiilor de productie in vederea diminuarii costurilor, in contextul pierderii comenzilor de la clientii traditionali pe fondul inactivitatii. Totodata conducerea combinatului a luat masuri de reintroducere in pro­ductie a otelurilor speciale cu valoare adaugata mai mare, a efectuat investitii minime in compresoare noi pentru reducerea costurilor energetice si s-a orientat spre procese tehnologice de obtinere a otelurilor care sa reduca la minimum costurile in vederea cresterii competitivitatii pe piata, precum tratarea termica. De rezultatele acestor masuri de restructurare depinde insa un intreg oras care a fost oricum devastat in ultimele doua decenii de deindustrializarea si pierderile de locuri de munca din combinat. Orasul Targoviste, care se sprijina pe trei companii siderurgice aflate pe platforma industriala de la COS Targoviste, a pierdut in ultimul deceniu circa 16.000 de locuitori, adica 17,8% din numarul total in perioada 2002 - 2012. In acest timp peste 4.000 de oameni care lucrau la combinatul siderurgic Mechel Targoviste si-au pierdut locurile de munca, de la 6.160 de oameni in anul 1999 la 2.100 de salariati anul trecut. In prezent combinatul mai are circa 1.370 de angajati, ultimele disponibilizari avand loc in urma cu cateva luni, cand au parasit compania circa 530 de oameni. Chiar si asa COS Targoviste ramane cel mai mare angajator din orasul Targoviste, iar pe aceeasi platforma industriala unde este situat combinatul isi mai desfasoara activitatea alte doua companii care sustin locurile de munca din oras, respectiv Otelinox, controlat de sud-coreenii de la Samsung, care are 840 de salariati, si Erdemir cu actionari turci, unde lucreaza circa 340 de oameni. „Inainte de ’89 in combinat lucrau 5.500 de oameni si aveam 11 cuptoare din care la acel moment lucrau numai sapte. Capacitatea fabricii era tot cam aceeasi, dar era o alta metalurgie. Cuptoarele erau mai mici si daca acum o sarja dureaza 60 de minute, pe cuptoarele de atunci fara modernizari dura undeva la 3-4 ore. Acum avem un singur cuptor modernizat cu trei arzatoare care poate sa sustina o productie la foc continuu de 500.000 de tone pe an“, spune Aurel Diamandi. Desi Romania era o economie inchisa si foarte putin performanta, combinatul din Targoviste reusea inainte de ‘89 sa exporte in tari precum Siria, Irak si regiunea CAER (URSS, RDG, Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria). „Otelul lichid cu o temperatura de 1.300 de grade ajunge aici in zona de racire si incarcare a taglelor. Taglele sunt incarcate apoi in aceste vagoane dupa care se transporta la sectia de laminare. Luna aceasta otelaria a ajuns la o incarcare de circa 80%. Circa 40% din tagla pe care o producem pleaca spre combinatul din Buzau. Luna aceasta le dam 16.000 de tone in conditiile in care noi vom ajunge undeva la 38.000 de tone“, spune Diamandi in timp ce vizitam combinatul. Zgomotul din otelarie in timpul arderii fierului vechi este asurzitor, muncitorii de aici primind in unele cazuri casti de protectie pentru a putea face fata conditiilor din combinat. Seful de productie spune ca in septembrie combinatul a ajuns pentru prima data pe profit operational de la reluarea activitatii in debutul anului si spera ca va reusi sa-l aduca pe profit net in viitorul apropiat. Redresarea productiei de otel din combinat nu se simte insa si la nivelul salariatilor, care spun ca de cand a intrat in insolventa o duc mai prost. „Acum un an sau doi produceam 45.000 de tone pe luna la otelarie. Pe laminorul de profiluri mijlocii am avut si 27.000 de tone pe care acum l-au pornit pentru 2-3 mii de tone, iar pe cel de profiluri mici s-au facut pana la 32.000 de tone, adica toata productia era procesata aici. Pe cand acum mai mult de 12.000 de tone pe luna nici n-am produs, nici n-am vandut. In continuare salariatii inca mai stau o parte acasa cu 80% din salarii. Din noiembrie de cand s-a oprit productia n-a fost zi de la Dumnezeu in care sa nu fie angajati in somaj in diverse sectoare“, spune Gabriel Banu, liderul sindicatului din cadrul COS Targoviste.Restrangerea activitatii combinatului doar pe piata locala, de la 60% exporturi cat avea in anul 2011, a afectat puternic locurile de munca din fabrica. Dupa ultimele restructurari sarcinile au fost distribuite astfel incat ce faceau inainte trei oameni acum le fac numai doi. Una dintre problemele majore cu care se confrunta combinatul este faptul ca exporturile de fier vechi, in special in Turcia, tin pretul fierului vechi la un nivel ridicat, majorand costurile producatorilor de otel la nivel intern. „La ora actuala suntem focalizati pe piata locala, undeva la circa 95% din productie. De ce? Pentru ca in momentul in care iesi la export trebuie sa iei in calcul si costul transportului care este ridicat. Atat timp cat ponderea costului fierului vechi in totalul costurilor noastre de productie este undeva la 80% si pretul fierului vechi este la 350 de dolari tona, nu avem de ales. Daca in rest suntem comparabili, nu suntem comparabili la pretul la care achizitionam materia prima. Pe produsele pe care le realizam avem si know-how, suntem competitivi si la nivel de consum energetic“, spune seful de productie al COS Targoviste. Potrivit acestuia, tari precum Germania si Franta nu exporta fier vechi desi si aceste state au statii de colectare a fierului vechi si considera ca reprezentantii statului ar trebui sa impuna taxe vamale pe exportul de materii prime, precum fierul vechi pentru a le permite companiilor locale sa fie competitive la nivel de costuri. „Trebuie sa se gaseasca o reglementare astfel incat Romania sa nu mai exporte fier vechi, care este o materie prima. Niciodata nu este avantajos sa exporti material brut. Asa cum nu este mai avantajos sa exporti busteni in loc de mobila, asa este si in cazul otelului fata de fierul vechi. Suntem intr-o economie libera, dar prin politicile de taxe pot descuraja exporturile de fier vechi“, considera Aurel Diamandi. Pe langa importuri combinatul se confrunta mai nou si cu o concurenta autohtona din partea italienilor de la STG Group, care au redeschis anul trecut productia la Laminorul Focsani si fac concurenta pe segmentul de otel beton. Pentru a putea creste eficienta combinatul din Targoviste a lansat in productie luna aceasta asa-numitele oteluri speciale, care sunt tipuri de oteluri cu valoare adaugata mai mare decat otelul-beton, piata pe care incearca sa o redobandeasca treptat. In prima luna se vor produce 2.500 de tone de oteluri speciale, mai putin de 10% din capacitatea laminorului, in conditiile in care clientii vechi s-au reorientat pe perioada in care combinatul a fost inchis spre alti furnizori, iar acum achizitioneaza cantitati mai mici de la combinatul din Targoviste. „Pretentiile calitative si valoarea inglobata a unui astfel de otel sunt mai mari si il poti valorifica la un pret superior. De exemplu daca daca pretul la otel-beton este de 490 de euro/tona, un otel special il poti valorifica la 690 de euro/tona. Clientii sunt producatori precum Cromsteel Targoviste, care prelucreaza barele, le cromeaza si le vand in Italia. Ei fac numai export. Mai vindem la Topoloveni (Bamesa Otel - n.red.) care fac componente auto, la o multime de firme. Consumul este mic. Partea proasta este ca producatori de rulmenti nu mai sunt asa de multi. Mai sunt la Barlad si la Brasov, dar noi nu putem produce inele si semifabricate pentru astfel de rulmenti de dimensiune mare. Noi livram pentru piata rulmentilor mici“, spune Diamandi. In lupta cu importurile de rulmenti din China sau Turcia producatorii locali s-au reorientat spre productia de rulmenti de dimensiuni mari, iar combinatele locale de otel, precum cel din Targoviste, nu s-au adaptat la schim­barile de pe piata pentru a ramane in continuare furnizori pentru acestea.Combinatul a pierdut unul dintre cei mai importanti clienti de pe piata interna, Dacia Pitesti, la scurt timp dupa preluarea uzinei de catre francezii de la Renault in conditiile in care acestia au abandonat forjele si alte utilaje de prelucrare a otelului care era furnizat de combinatul din Targoviste pentru realizarea pieselor si acum piesele auto sunt importate din Turcia sau din Franta. Halele de productie aflate acum in paragina pe platforma industriala din Targoviste stau marturie a avantului impresionant pe care industria siderurgica il luase aici inainte de ‘89. Dupa ce au preluat combinatul in august 2002, rusii din grupul Mechel au inchis la putin timp otelaria numarul unu si sectiile aferente de prelucrare a otelului si care nu au mai fost redeschise nici in ziua de astazi. Otelaria inchisa in 2004 producea oteluri inoxidabile si inalt aliate precum cele pentru industria alimentara (tigai de gatit, tacamuri etc.) si pentru industria medicala, respectiv instrumente medicale care necesita oteluri mai speciale. Rusii au motivat inchiderea acestor capacitati prin lipsa de cerere si tehnologia invechita care nu permitea lupta la export cu combinate din tarile invecinate, precum Germania. „In prezent majoritatea pietei este acoperita de importuri din Germania. O astfel de otelarie construita acum este mult mai mica, produce cu costuri mult mai mici. Degeaba produci oteluri de nave, pentru ca daca le vinzi scump nu le cumpara nimeni“, spune Diamandi. Pentru a reusi sa reduca costurile compania foloseste in unele cazuri tratarea termica in locul feroaliajelor care ii pot conferi caracteristici asemanatoare, spun acestia. „Daca inainte pentru o marca de otel mai puneai niste crom, mangan, ca sa obtii niste caracteristici de calibru, acum aceeasi marca de otel se poate obtine prin tratare termica. Pentru reducerea costurilor, pentru ca era mai scump sa pui fero-aliaje decat sa faci tratare termica, adica sa-l racesti sau sa-l incalzesti intr-un anumit fel“, spune seful de productie al COS Targoviste. El povesteste ca inainte de 1989 cand s-a angajat in combinat ca inginer stagiar, intr-un schimb pe un post erau repartizati in total sase ingineri, lucru care arata ca la acea vreme nu se tinea cont de eficienta si companiile aveau si un puternic caracter de protectie sociala, personalul fiind supradimensionat. „Este bine sa creezi locuri de munca dar eficient pentru ca la ora actuala nu poti sa rezisti cu o intreprindere cu multi salariati si nu poti sa faci asistenta sociala. Acest lucru nu-l va face niciodata un agent economic privat“, spune Aurel Diamandi.  Combinatul COS Targoviste in cifre:  Afacerile COS Targoviste s-au redus de 3,5 ori in primul semestru, de la 481 mil. lei la 136,2 mil. lei (31 mil. euro) Pierderile combinatului din Targoviste s-au diminuat in prima jumatate a anului de trei ori, la 19,5 mil. lei (4,4 mil. euro). Productia de otel-beton a Romaniei a scazut in primul semestru cu 76%, de la circa 180.000 de tone la 44.000 de tone Importurile de otel-beton ale Romaniei au urcat in perioada 2010 - 2012 cu 17%, la 324.000 de tone De la 5.500 de angajati cati avea inainte de ‘89, COS Targoviste a ramas cu 1.370 de salariati Pretul unei tone de otel special ajunge la 690 de euro, fata de 490 in cazul unei tone de otel -eton. Un angajat de la COS Targoviste castiga in medie circa 1.500 - 1600 de lei net incluzand sporuri si alte beneficii O tona de otel-beton costa in 2007 circa 3.100 de lei si a ajuns in prezent la putin peste 2.000 de lei.